Talentatul domn Mega și propaganda rusă. Cum a ajuns un preot român din Vrancea premiat la Festivalul de Film de la Moscova

Un film de propagandă regizat de un preot român, cu Dorel Vișan și Mickey Rourke în distribuție, a fost proiectat recent la Festivalul de la Moscova. Preotul Ciprian Mega s-a pozat pe covorul roșu cu Maria Zaharova, portavocea lui Putin, în numele „libertății de exprimare.”

• Dezamăgit de România, un preot care a plecat să slujească o altă biserică ortodoxă în Cipru în 2009 a devenit aproape peste noapte regizor premiat de două ori la Festivalul de Film de la Moscova. 
• Zilele trecute, părintele Ciprian Mega (38 de ani), originar din Vrancea și paroh în Oradea, a fost fotografiat pe covorul roșu în compania Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei. 
• Însă, fiecare etapă a carierei părintelui Ciprian Mega a fost până acum într-un fel sau altul marcată de apropierea de Rusia și de spațiul ei de influență.

„21 de rubini” este al treilea film al lui Ciprian Mega și a fost proiectat anul acesta în selecția Festivalului de la Moscova. Subiectul filmului reia tema România-Colonia Europei principala narațiune a propagandei rusești. Într-un dialog cu Cosmin Gușă, purtat la radioul Gold FM, preotul Mega spune despre filmul „21 de rubini” că este o metaforă a societății românești: 

„E o privire foarte onestă asupra societății românești la 33 de ani de la Revoluție. Sunt 2 războaie, începe cu războiul din Iugoslavia și se termină cu războiul din Ucraina. Dar războiul cel mare este cel interior. Dar filmul nu vorbește despre politică. Politica e marginală în film. Filmul are o dimensiune profetică. Inclusiv arestarea lui Dumitru Buzatu (președintele Consiliului Județean Vaslui, arestat în septembrie 2023 pentru luare de mită, n.red.) apare în film.”

Imaginile în care apare Ciprian Mega, preot ortodox la parohia Sfântul Spiridon din Oradea, împreună cu soția sa – producător și actorul Dorel Vișan la Moscova în plin conflict cu Occidentul și război în Ucraina – au suscitat reacții diverse inclusiv din partea reprezentanților BOR. 

Ciprian Mega regizează de 10 ani filme. A făcut un scurt-metraj în 2015, „Nunta lui Iov”. Apoi a debutat în lungmetraj în 2016 cu „Dimineața care nu se va sfârși”. Ulterior, platforma de streaming Netflix l-a inclus în selecția sa de filme românești pentru o vreme, iar Mega susține că cifrele primite ulterior arată că a „avut foarte multe vizualizări.”

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

În 2021, preotul a mai regizat un film, „Glasul care strigă în pustie”, cu care a mers prima oară la Moscova în primăvara lui 2022, la numai câteva luni de la invazia rusească în Ucraina. Filmul a fost premiat la acea ediție a festivalului inclusiv cu premiul pentru cel mai bun actor în rol principal, pentru interpretul lui Gheorghe Calciu-Dumitreasa. În sfârșit, anul trecut, preotul a finalizat un film la care spune că a lucrat aproape un deceniu, cu titlul „21 de rubini”. 

În mod surprinzător, Ciprian Mega spune despre el că nu este un cinefil și că nu îi plac filmele. Dacă totuși îl interesează un film, îl revede de mai multe ori. Urmărind traiectoria lui profesională, este ușor de observat că toate filmele pe care le-a scris, le-a filmat și le-a produs în timp record (fiecare producție s-a finalizat în câteva luni) au la bază propria sa bătălie cu ierarhii din sânul Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, temele abordate, în filme și interviurile acordate, duc înspre zona suveranistă și au la bază concepția potrivit căreia România este o colonie a Europei decadente. 

Misterul

Într-un interviu difuzat de postul național de televiziune, TVR, în preajma Crăciunului 2022, Ciprian Mega povestește cum în 2009, după ce absolvise Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu, a scris o carte. Aparent, cartea a înfuriat toată ierarhia BOR, fiindcă vorbea despre trădările petrecute în sânul Bisericii în anii comunismului. Din acel moment, susține Mega, n-a mai fost niciun loc pentru el în țară, fiindcă era cap de „listă neagră”. A reușit cu greu să fie hirotonisit, însă nu i s-a dat nicio parohie, așa că a plecat într-un scurt pelerinaj în Cipru. 

Biserica Ortodoxă a Ciprului este o biserică autocefală a comunității creștine ortodoxe, adică are o conducere proprie și un arhiepiscop al ei. Însă Ciprul, ca și biserica lui, sunt strâns legate de spațiul rusesc. Există un număr mare de ruși care frecventează, fie ca turiști sau ca oameni de afaceri, Ciprul, iar despre influența în Cipru a patriarhului Moscovei s-a scris frecvent. În acest context, Mega povestește că a ajuns în capitala insulei, la Nicosia, unde a învățat repede să slujească în limba greacă. Spune că atunci când a plecat din România nu cunoștea pe nimeni în Cipru. 

Însă, odată ajuns acolo, teoretic un simplu tânăr preot, a fost angajat la una din cele mai importante parohii, Sfântul Nicolae. 

Pe parcursul interviului acordat TVR, Mega încearcă să explice și felul în care a ajuns înapoi în România, aproape un deceniu mai târziu. Aparent, unul din mitropoliții Ciprului avea foarte mare încredere în el, fiindcă l-a invitat să îl însoțească la o discuție la hotelul Hilton cu un oligarh rus și un arhitect, care doreau să construiască în capitală o biserică ortodoxă rusească. Mega povestește că a văzut planurile și calendarul construcției oligarhului, însă 8 luni mai târziu a sesizat că lucrările nu fuseseră începute. L-a chestionat pe mitropolit cu privire la planul ce părea eșuat, iar șeful său ierarhic i-a spus că ctitorul rus, oligarhul, ar fi murit. În acest context, Ciprian Mega i-a propus mitropolitului să îi ofere lui posibilitatea de a ridica pe același teren o biserică ortodoxă, dar românească de data aceasta.

„Nu există personaje pozitive și negative. Nu există mai multă sau mai puțină lumină într-un om. fiecare om e creația lui Dumnezeu”.

Ciprian Mega, preot, interviu acordat TVR 2022

L-am întrebat pe teologul Radu Preda cât de des se întâmplă ca un preot din România să poată sluji, fără să fi fost trimis în misiune de propria sa biserică, într-o altă biserică autocefală? 

„În principiunu se practică jurisdicțiile canonice în cadrul altor jurisdicții decât în cadre lămurite. Exemple: sârbii de la Timișoara sau Ucrainenii din Maramureș. Ortodoxia toată, din fericire în secolul XIX și din păcate acum, s-a fixat pe criteriul etnic.”

Cu alte cuvinte este foarte puțin întâlnit ca un preot român să primească o parohie și să ctitorască o biserică în sânul unei alte biserici. Însă preotul Mega a reușit.

A construit o biserică ortodoxă pentru românii care muncesc în Cipru sub Biserica Ortodoxă a Ciprului. A fost suficient cât să îmbuneze inima BOR, care l-a rechemat acasă și i-a dat să păstorească peste o bisericuță de lemn din curtea Spitalului de Copii din Oradea, de unde era originară și soția sa.

Ciprian Mega s-a întors în România în 2018. Bisericuța lui se afla în zona Rogerius, cel mai mare cartier muncitoresc, iar venirea lui n-a fost agreată de alți prelați, fiindcă le „mușca” din turmă, susțin sursele consultate de PressOne.

Apoi, tenacitatea preotului a lovit din nou. În plină pandemie a reușit să demoleze vechiul lăcaș de cult și a ridicat o biserică din ziduri solide de cărămidă, mărindu-și numărul de enoriași.

Și în acest caz, cum a fost și cu biserica din Cipru, este neclar felul în care umilul preot a reușit să obțină în timp record fondurile necesare unor astfel de investiții de amploare. Presa locală din Oradea susține că nu a investit niciodată bani publici în ctitoriile sale și că nu a obținut finanțări decât pe baza propriilor sale relații de prietenie cu oameni de afaceri din zonă. 

Preotul Ciprian este o „persoană magnetică”, mi se spune din comunitate. Enoriașii îl iubesc, iar bunicuțele „te iau la bătaie, dacă îl vorbești de rău pe preotul lor”.

Banii 

Nici despre bugetele filmelor sale nu se știe mare lucru. Despre „Glasul care strigă în pustie” Ciprian Mega îi spune lui Cosmin Gușă că a venit la el „un prieten, care își dorea să facă un film”. I-a spus că „prietenul” cercetase mai mulți regizori, dar nu s-au înțeles asupra proiectului. Iar „prietenul” lui avea deja o finanțare obținută. La insistențele lui, Mega a fost de acord să filmeze, mai ales că, spune el, era  „perioada asta de pandemie când libertățile ne-au fost restrânse și relaționarea noastră cu libertatea și cu fragilitatea sufletului omenesc a fost restrânsă.” 

„Finanțarea obținută”  de care vorbește e posibil să fi fost pur și simplu bani aduși din casă de un om de afaceri din Pitești, foarte apropiat de cele bisericești. Există un indiciu care ne duce în această direcție, dacă analizăm acționariatul firmei sale de producție, Eirina Film SRL. Printre membrii fondatori, în 2017, figura și Gheorghe Axinte, din județul Argeș. 

Axinte este un magnat al asfaltului și controla o serie de firme de construcții din județ, aparent apropiat al PSD. În 1999 – povestește Axinte însuși – a cumpărat acțiunile societății care administra la acea dată clădirea Închisorii din Pitești. Spațiul închisorii situat aproape de centrul orașului a fost o nadă pentru dezvoltatorii imobiliari. Însă Piteștiul era locul în care comuniștii au aplicat în anii ‘50 pe scară largă tortura cunoscută sub numele de Fenomenul Pitești, prin care a trecut și preotul Calciu-Dumitreasa, personajul din cel de-al doilea film a lui Mega. Ironia face că Axinte a fost și cel care a demolat celularul Închisorii din Pitești și a construit în locul lui un bloc. Ulterior, ce a mai rămas din închisoarea din Pitești a devenit muzeu, iar fiica lui Axinte se ocupă de o fundație memorialistică.

Gheorghe Axinte: (…) pot să zic că am făcut cu părintele Mega Ciprian la Oradea, un film despre Sfântul Ghiță Calciu. 
Părintele Teologos: Da, da. 
Gheorghe Axinte: Dar filmat la Oradea.
Părintele Teologos: Și când o să iasă? Cum a ieșit, cum e? Nu cunosc.
Gheorghe Axinte: Acum merge la festivaluri, ceva de genul acesta, da. E cam terminat și își urmează cursul.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! 
Gheorghe Axinte: Eu nu știu că dacă nu mă ocup de el.
Părintele Teologos: Da, tu te-ai ocupat doar de partea de ajutor.
Gheorghe Axinte: Da, nu știu de ce m-am ocupat.

Fragment din interviul acordat în iulie 2022 de Gheorghe Axinte site-ului chilieathonita

Filmul „21 de rubini” i se datorează altui prieten. Mega declara: „Un prieten foarte bun, care face parte și din comunitatea noastră de la Biserică, un om de afaceri, a hotărât să finanțeze acest film. E un film cu o finanțare integral privată și integral românească! El și-a asumat treaba asta. Putea să își cumpere mai multe mandate de europarlamentar la mai multe partide din România. Dar el a hotărât să își manifeste patriotismul într-un mod inexplicabil pentru cetățeanul de astăzi”. 

Surse ale PressOne spun că ar putea fi vorba despre un orădean pe nume Silviu Ciobanu, care este creditat ca fiind producător al filmului, însă care nu are nicio legătură cu această profesie. El ar fi investit „o mică avere” în acest film al cărui buget, fără să fie făcut vreodată public, a fost estimat la vremea filmărilor finalizate anul trecut la circa 1 milion de dolari. 

Revenind la Eirina Film, firma l-a scos din acționariat pe Axinte în 2020, iar administratorul firmei a devenit soția preotului, Laura Irina Mega. Firma se ocupă de activitati de productie cinematografica, video și de programe de televiziune și are tot de la aceeași dată o dublură cu același profil, Eclectic Film Srl, care are același număr de telefon ca și Parohia Sf. Spiridon din Oradea. 

În 2021, Eirina a avut o cifră de afaceri de 639.880 lei, în 2022 – 1.013.697 lei, iar în 2023 -141.352 lei. Nu are niciun angajat.

Viziunea preotului Mega

Deși susține în permanență că nu îl interesează politicul, Ciprian Mega are o abordare politică și critică asupra realității. Spune despre „21 de rubini” că e un film parabolă. El explică într-un interviu acordat unei televiziuni din Republica Moldova că atunci când a făcut castingul filmului ar fi avut de ales între doi actori americani, Mickey Rourke și Andy Garcia.

„L-am ales pe Mickey Rourke pentru că mi s-a părut că în acest moment este chipul Americii. El poate reda mai bine în film acesta parabolă, el cu operațiile lui estetice, îmbătrânit, cu modul lui de-a se purta”

Ciprian Mega, preot, 2022.

În „21 de rubini”, Rourke joacă rolul unui demnitar american venit în România să numească procurorul general. Actorul Anthony Delon, adaugă preotul-regizor – „este chipul Rusiei, care intră într-o legătură superficială cu România.”

Un alt personaj din film are la bază războiul deschis purtat de Ciprian Mega cu episcopul Oradiei, Sofronie. Preotul-regizor spune despre el că e „un om inadecvat și duhovnicește și intelectual”. „Rolul din film este marginal, cum este și dumnealui marginal în viață. Episcopul ar trebui să se bucure e cel mai puternic ecou social al activității dumnealui”, adaugă Mega (sursa: interviu acordat lui Cosmin Gușă, 2023).

Cenzura

Ciprian Mega se consideră cenzurat. În toate interviurile pe care le-a dat spune că în România nu este respectată libertatea de exprimare. Vorbește despre asta cu Mircea Dinescu într-o emisiune culinară de la Prima TV în 2021. „Ciprian Mega: În țara asta (…) nu poți avea o părere diferită! Mircea Dinescu: Niciodată nu mi-a plăcut să cânt în corul Madrigal. Mi-a plăcut să fiu solist! Ciprian Mega: Și mie la fel.”

A mai spus că a ales să trimită cele două filme din 2022 și 2024 la Moscova la invitația lui Nikita Mihalkov, fiindcă oricum în alte festivaluri din Occident, i s-a cerut să cenzureze anumite scene care s-a considerat că ar aduce prejudicii comunității evreiești sau a celei LGBTQ. 

Emisiunea în care Cosmin Gușă l-a avut invitat pe preotul regizor a fost înregistrată în 19 octombrie 2023 la Gold TV și e disponibilă pe Youtube. În preambulul interviului, realizatorul îl asigură pe Mega că „goldiștii sunt suveraniști și ortodocși” și că „vă veți simți ca acasă.”

„Și în general în societatea românească nu se poate vorbi liber. Nici în artă nu se poate vorbi onest. Dar având această dublă vocație de preot și de cineast, mi-a îngăduit Dumnezeu această șansă de a vorbi liber. Filmul e o continuare a slujirii în Biserică, eu nu le separ în niciun fel.”

Ciprian Mega în dialog cu Cosmin Gușă, 2023

După lansarea filmului „21 de rubini” la Oradea în iarna trecută, filmul trebuia să fie proiectat în mai multe cinematografe din România, însă o parte dintre spectacole au fost anulate. La acea dată, Eirina Film a trimis un comunicat de presă în care arăta că „acțiunile întreprinse de primari, directori de case de cultură sau de cinematografe, administrate de consiliile locale sau de primării, nu sunt doar o ofensă la adresa culturii și a artiștilor, ci suprimă libertăți garantate de Constituția României”. Filmele au fost anulate la Marghita, Cluj, Focșani, și Odobești. 

Unul dintre cinematografele unde proiecția a fost anulată este Victoria din Cluj-Napoca. Reprezentanții acestuia au declarat pentru PressOne că în ziua reprezentației, a avut loc o eroare de proiector și a trebuit să sacrifice prima proiecție din acea zi, care era de la ora 15.00 și care s-a întâmplat să fie „21 de rubini”. Dar că filmul a rulat înainte cu câteva zile ca avanpremieră în prezența echipei.

În lumea cineaștilor români informațiile despre Ciprian Mega sunt puține și irelevante. Se află în afara jocului, cum s-ar spune, însă nu din motive ideologice, ci pentru că filmele pe care le face au o calitate slabă. „Filmele vorbesc de la sine, înțelegi? El se plasează așa în afara establishment-ului, ca și când nu ar avea loc la masa CNC-ului, are o suferință de lipsă de validare în domeniu în țară. Producătorii lui sunt necunoscuți. Nu am auzit de ei. Toată lumea se întreabă de unde vin banii pentru filmele lui, iar teoriile sunt două, că ar fi direct bani de la biserică sau bani veniți pe tot felul de filiere din astea locale, pe combinații cu afaceriști mai mult sau puțini dubioși.”, arată o sursă a PressOne.

Aceeași sursă din rândul cineaștilor români spune că festivalurile din Occident, în speță cel din Berlin sau Veneția la care face referire Mega în interviurile sale, nu cer niciodată cenzurarea filmelor, ca să fie potrivite pentru difuzare, așa cum susține preotul-regizor. 

Festivalul de Film din capitala Rusiei este unul de categoria A, însă, în ultimii 20 de ani și-a pierdut relevanța în rândul festivalurilor prestigioase. În 2022 Federația Internațională a Producătorilor de Film i-a retras acreditarea, ca urmare a faptului că Rusia a invadat Ucraina în februarie. Festivalul continuă să fie organizat în fiecare an, în ciuda războiului, în ciuda criticilor, cu regizorul-fanion Nikita Mihalkov ca director. 

„Deși fusesem avertizat în România că festivalul va fi boicotat, mi s-a transmis că ar fi bine să nu merg, când am ajuns acolo, cineaști din toată lumea, din statele occidentale, inclusiv din SUA, o atmosferă internațională, artiști foarte mari, și m-am bucurat că am putut lansa filmul în acest cadru. Situația aceasta tensionată geopolitică din lume face demersul nostru artistic mai puternic, cu atât mai mult trebuie să mergem – mi-am spus eu – la Moscova, cu un film despre libertate, cu un film împotriva totalitarismului”.

Ciprian Mega în 2022, la TVR.

Într-un răspuns la solicitarea PressOne, Biroul de Presă al Episcopiei Oradiei ne-a comunicat că „preotul Ciprian-Romeo Mega, paroh la biserica Sfântul Spiridon din Oradea, nu a primit binecuvântarea, deci niciun acord din partea Chiriarhului locului, nici pentru realizarea filmului și nici pentru promovarea acestuia”. Nu existat însă nicio solicitare în acest sens din partea preotului. 

„Este cât se poate de limpede, demnitatea sacramentală de preot nu poate fi suspendată temporar sau asumată selectiv în funcție de interesele personale. De aceea, este exclusă de logica rânduielii bisericești varianta de a fi mers la Moscova doar în calitatea sa de regizor cineast sau de persoană privată. Gestul său umbrește astfel statutul său de preot, acțiunile sale depășind cu mult cadrele misiunii Bisericii și atingând sfera foarte sensibilă și tensionată a geopoliticii actuale provocată de războiul de agresiune purtat împotriva Ucrainei”, se mai spune în răspunsul remis redacției PressOne. 

În Oradea „21 de rubini” a aprins patriotismul local, fiind o producție filmată în oraș în clădiri marcante restaurate de administrația locală sau județeană, cum sunt Palatul Apollo, Teatrul sau Casa Darvas-La Roche. De altfel, la premieră a participat și președintele consiliului județean Bihor, Ilie Bolojan (foto jos).

„Gândirea omenirii suferă de inconsecvență, iar eu nu vreau să preiau un narativ doar de dragul de a fi “frecventabil”. Da, privesc Europa cu reținere, așa cum privesc Rusia cu reținere. Și nu sunt fanul Americii, dimpotrivă.”

Ciprian Mega pentru PressOne, 25 aprilie 2024

Reacția preotului Mega

PressOne l-a contactat și pe preotul Ciprian Mega, care se afla încă la Moscova. A fost de acord să răspundă la trei întrebări despre activitatea sa și ne-a trimis declarațiile prin WhatsApp.

PressOne: Care a fost motivul invocat pentru ca o parte dintre proiecțiile cu „21 de rubini” să fie anulate la diverse cinematografe din Marghita, Cluj, Focșani și Odobești?

C.M.: La Marghita, primarul, un semidoct arogant, a anulat proiecția. Presa nu a scris nimic. Le-am transmis colegilor săi de partid, inclusiv lui Ilie Bolojan, pe care, personal, îl apreciez. Dumnealui a vizionat filmul si, în cercuri restrânse, l-a lăudat. Dar, când a fost vorba despre colegul de la Marghita, liberalii bihoreni, printre care se numără și prieteni buni de-ai mei, mi-au transmis că edilul de la Marghita este un baron local, care poate dispune după bunul plac. La fel, la Focșani, Odobești, proiecțiile au fost anulate la intervenția directă a dlui Ciolacu, geniul politicii românești.

PressOne: Ați solicitat finanțare de la CNC sau alt organism național sau internațional de producție de filme pentru vreunul dintre filmele dv? Cum ați reușit să securizați bugetele pentru aceste filme, în special pentru „21 de rubini”? Dl. Silviu Ciobanu a fost singurul care a investit sau e vorba de mai mulți oameni de afaceri?

C.M.: Sunt de părere că banii publici pot fi accesați doar pentru lucrări în interes public. Pentru a defini acest interes, desigur, este nevoie de o discuție mai largă. Dar mecanismul finanțării unui film este acesta: se obține o finanțare CNC, după o formulă total nefericită și cu o birocrație menită să descurajeze orice act creativ. Ulterior, proiectul intră în dezvoltare, în tot felul circuite de finanțare, în care nu mai contează decât problemele ideologice, nicidecum provocarea artistică. 

Eu am ales să ocolesc acest drum. Dacă l-aș fi parcurs, aș fi avut mai multe filme. De altfel, „21 de rubini” putea [fi difuzat] în cele mai mari festivaluri occidentale, dar am refuzat propunerea agenților de a mutila filmul, încât să placă selecționerilor din Vest. Nici la Moscova nu am îngăduit ca filmul să fie cenzurat.

Filmul a fost început în 2017, dar proiectul a fost întrerupt când finanțatorul inițial a dorit să-mi impună anumite condiții artistice. Când, în 2022, dl Silviu Ciobanu (actualul producător creditat, n.red) a hotărât să intre în acest proiect, eu îl consideram eșuat. L-am reluat cu teama permanentă că nu-l vom putea finanța până la capăt, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit. Am convingerea că nu există vreun film sau vreun act cultural în România, de asemenea anvergură, desigur, cu finanțare mai transparentă. Cu excepția unor mici sponsorizări de la companii locale, prieteni de-ai noștri, filmul a fost susținut integral de bunul meu prieten Silviu Ciobanu. Pentru acest curaj, ar trebui lăudat, nu criticat!

Oameni ca el nu prea se mai nasc în lumea de azi.

De când a intrat în acest proiect, a avut mai multe controale, atât la firmele sale, cât și ca persoană fizică. S-a ajuns până acolo încât ANAF-ul l-a controlat, ca persoană fizică, în condițiile controalelor celor cu mari averi, deși el nu se încadrează. Ultimul control l-a primit soția sa, de la Antifraudă, chiar cu un sfert de oră înainte de a începe, la Moscova, conferința de presă dedicată filmului nostru. 

PressOne: Cum ați răspunde celor care spun că mesajul filmelor dv, ca și declarațiile făcute în diverse contexte sunt apropiate de retorica anti-europeană folosită de propaganda rusească? 

CM: Sunt convins că realizați absurdul situației: să răspund celor care, deși nu au văzut filmul, știu mai bine decât mine ce am vrut eu să spun. Dacă mă urmăriți, în puținele mele intervenții publice, întotdeauna am vorbit deschis, asigurându-mă că nu las loc interpretărilor. Dacă aș fi de o parte sau alta a baricadei, v-aș spune răspicat lucrul acesta și l-aș teoretiza foarte coerent. Dar nu sunt și mi se pare că orice căutare de asociere externă, aplicabilă ideologic, contravine intereselor poporului român. Am prieteni mai mulți în America decât în Rusia.

Am lucrat cu occidentalii, am călătorit adesea acolo. Dar știu că gândirea omenirii suferă de inconsecvență, iar eu nu vreau să preiau un narativ doar de dragul de a fi “frecventabil”. Da, privesc Europa cu reținere, așa cum privesc Rusia cu reținere. Și nu sunt fanul Americii, dimpotrivă. Dacă mă va întreba vreodată vreun jurnalist inteligent cum schimbă festivalurile de film fața lumii, voi descrie acest fenomen, ușor străin publicului. Până atunci, însă, eu, în aceste zile, la Moscova, îmi slujesc țară, așa cum simt eu că trebuie să o fac.