„Reconversia profesională a eșuat acolo unde minerii au fost recalificați în frizeri”. Județele care primesc peste 2 miliarde de euro de la UE pentru mai mult verde

Pe lângă fondurile europene structurale și de investiții, din 2021 România are acces și la banii din Programul de Tranziție Justă. Ce înseamnă acest program, câți bani poate primi concret România și pentru ce sunt alocați? a întrebat PressOne.

La alegerile europarlamentare din 2019 mare parte dintre oameni care au votat, mai ales tinerii și mai ales cei care au votat partide de pro-europene, au spus că așteaptă ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru combaterea schimbărilor climatice. 

Astfel, a fost creat un mecanism al tranziției juste, ce conține și un fond pentru tranziție justă:  fonduri europene pentru regiunile unde tranziția către neutralitate climatică va fi cea mai dificilă. România este al treilea cel mai mare beneficiar după Polonia și Germania și înaintea Cehiei și Bulgariei. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

România are alocate 2,14 miliarde euro, la care se adaugă 360 de milioane de euro cofinanțare din partea guvernului. Acești bani ar urma să finanțeze proiecte în șase județe vulnerabile din România, unde activează cei mai mari poluatori și unde industria grea va trebui să se modernizeze din temelii. Este vorba de Dolj, Gorj, Galați, Hunedoara, Mureș și Prahova.

Nu e însă pentru prima dată când statul român încearcă, cu sau fără fonduri europene, să revitalizeze economia unor zone defavorizate, fost miniere sau unde industria grea s-a prăbușit, după comunism. În trecut, planurile de reconversie ale unor zone precum Valea Jiului (județul Hunedoara), de exemplu, au eșuat lamentabil. 17 mine au fost închise, însă ulterior fondurile pentru locuri de muncă noi sau recalificarea minerilor nu au produs vreo schimbare notabilă în nivelul de trai al județului.

Ce ar trebui să facă statul român acum pentru ca Programul de Tranziție Justă să fie diferit de celelalte încercări? Câți bani vor merge în fiecare din cele șase județe și după ce criterii? l-am întrebat pe Siegfried Mureșan, eurodeputat (PNL) și raportor al comisiei de bugete în Parlamentul European pe acest program. 

Reporter: Banii vor fi împărțiți în mod egal între aceste județe sau în funcție de nevoi? Cum se face împărțirea?

Siegfried Mureșan: Fiecare județ trebuie să vină cu un program care este finanțat și, practic, fiecare județ are o sumă. Suma totală se împarte aproximativ șase. 

Discuția a fost dacă banii din program să meargă în toate județele sau dacă doar în județele cele mai afectate. Și eu am susținut, din poziția de raportor al Comisiei pentru Bugete în Parlamentul European, că județele cele mai afectate au nevoie de ajutor și dacă alocăm suma aceasta limitată de 2,5 miliarde de euro la 40 de județe, suma care va reveni în fiecare județ va fi una prea mică pentru a face cu adevărat diferența.

Și de aceea avem 2,5 miliarde euro alocate în doar șase județe, zone în care avem minerit, industrie grea, industrie siderurgică, industrie chimică.

Cu ce se diferă aceste orașe când vine vorba de tranziția către o energie verde? Cu ce diferă un oraș minier față de alt oraș sărac din restul țării? 

În primul rând, Uniunea Europeană are la dispoziție, în acești ani, mai multe fonduri europene decât a avut oricând. Am luat decizia ca 30% să meargă în favoarea tranziției spre o economie verde, aproximativ 27% din bugetul tradițional al Uniunii Europene și 37% din mecanismul european de redresare și reziliență. 

De aceea, e justificat ca, în plus față de multele fonduri europene care sunt disponibile pentru toate județele pe înverzire, cele mai puternic afectate 6 județe din România să primească acești bani în plus.

De ce au nevoie de mai multe fonduri? Din cauză că în județe în care activitatea în sectorul mineritul se restructurează, sunt mii de locuri noi de muncă care trebuie create în sectoare ale economiei. Motiv pentru care eu am insistat foarte mult ca banii să fie folosiți pentru tranziția economică, nu doar în măsuri cu caracter social și care să nu dea oamenilor o perspectivă pe termen lung. 

Banii vizează în principal locurile de muncă sau reducerea poluării provocate de companii locale, unele deținute chiar de statul român? 

Urgența de a crea locuri de muncă în aceste județe este mai mare. În plus, investițiile necesare pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon la acești mari consumatori din industria siderurgică și din cea chimică sunt, de asemenea, mai mari. 

Acestea sunt zone monoindustriale și asta este diferența între zonele miniere și zonele mai puțin dezvoltate din țară, care sunt, totuși, mai diverse din punct de vedere al structurii economice. 

Trebuie să aducem investitori și, în paralel, să recalificăm forța de muncă, dar asta nu trebuie să fie un scop în sine, ci un instrument.

Reconversia profesională a eșuat acolo unde foștii mineri au fost recalificați în frizeri, deși nu era nevoie de atât de mulți frizeri, era nevoie de oameni de alte meserii.

Reconservia trebuie să fie făcută după ce evaluăm potențialul și posibilitatea de a genera noi investiții în regiune. Cine vrea să vină, ce calificări îi sunt necesare. 

Există, în prezent, o astfel de evidență făcută la nivelul celor 6 județe? De ce este în teren, ce este nevoie, ce se poate face și cu cine? 

Pe lângă obiectele ce țin de modernizarea serviciilor publice, dezvoltarea infrastructurii județene de transport, încurajarea energiei verzi, obiective care există în toate județele, există obiective și specifice zonelor. La asta contribuie și cât de bine sunt conectate județele din punct de vedere al infrastructurii.

De exemplu, județul Hunedoara, care este unul destul de bine conectat prin autostradă, prin căi ferate, atât de viața europeană, spre vest, cât și de restul țării, considerăm că are un potențial mare de dezvoltare a mediului de afaceri și a antreprenoriatului.

La fel și județul Prahova și acolo, diversificarea economică, dezvoltarea cercetării, inovări sprijinirea IMM-urilor sunt printre prioritățile proiectului județean de atragere a fondurilor din mecanismul din fondul tranziției juste.

Dar pentru zonele mai puțin conectate de Europa și de restul țării, pentru care, poate, interesul antreprenorilor nu este la fel de ridicat, cum se poate face asta? Care sunt instrumentele prin care pot crește?

Creșterea calității serviciilor publice este un numitor comun în toate județele. După aceea sprijinirea sectoarelor industriale tradiționale ale județului. De exemplu, în județul Galați vrem să sprijinim producția de oțel. Ce sunt necesare însă sunt investiții pentru ca această producție să se facă în armonie cu mediul înconjurător.

În Galați nu se pune problema înlocuirii producătorului de oțel, ci prioritatea este ca acesta să producă în armonie cu mediul înconjurător, să aibă loc o reducere a emisiilor, o creștere în cercetare, în dezvoltare, colaborarea cu universitățile, chiar și cu societatea civilă pentru dezvoltarea de noi tehnologii.

De asemenea, în județul Galați, care este mai departe de piața europeană, ingineria și transportul naval sunt sectoare ce trebuie sprijinite. Evident, nave cu propulsie prietenoasă mediului, pescuit, turism, tehnologia informației, acvacultură. Ce încerc să spun este că și județul Galați are un potențial economic și are chiar un avantaj competitiv în ceea ce privește transportul maritim și naval prin apropierea de Dunăre și implicit de Marea Neagră. 

Vorbiți de Hunedoara și Galați. Care este potențialul de dezvoltare al celorlalte patru județe și care sunt planurile concrete, dincolo de bune intenții?

În județul Gorj, de asemenea, îmbunătățirea infrastructurii publice și sprijinirea IMM-urilor sunt printre obiective. Investițiile în energie regenerabilă au un rol deosebit. La fel ca măsurile ce vor duce la creșterea eficienței energetice, inclusiv în sectorul public: școli, spitale. Asta va însemna că ne vom putea atinge obiectivele printr-un consum mai mic de energie, implicit printr-un cost mai mic și printr-o reducere a poluării.

Posibilele investiții în județul Gorj se numără fabricarea echipamentelor de telecomunicații, medicină, electronică, eventual producția de baterii pentru autoturisme electrice. Prezența resurselor naturale în regiune constituie un avantaj competitiv. 

În județul Dolj, mărirea serviciilor publice, dezvoltarea mediului antreprenorial și creșterea ponderii accesului populației la electricitate și agent termic sunt necesități ale județului.

O mai bună conectare a economiei din regiune de restul țării și de marile rute de transport este o altă prioritate, atât pentru infrastructură rutieră cât și pentru transportul feroviar. 

După aceea, sigur, ingineria industrială și proiectele de producere a energiei din surse alternative, în special sursa fotovoltaică, sunt printre prioritățile județului Dolj, având în vedere și specificul climatic.

Județul Prahova este aproape de zona București-Ilfov, extrem de dezvoltată din punct de vedere economic, deci în județul Prahova necesitatea, de fapt, este sprijinirea IMM-urilor, a mediului antreprenorial și dezvoltarea cercetării inovării.

Acolo vedem potențial de a genera investiții în echipamente pentru industria auto, în servicii de inovare în industria turismului, precum că județul Prahova are atât un specific industrial, mai ales în partea de sud a județului, cât și un specific ce ține de turism. Deci investiții în servicii de inovare în industria turismului, valorizarea patrimoniului cultural și, practic, o nouă abordare în turismul, un turism integrat de tip cultural balnear. 

În județul Mureș, evident, obiectivul este reducerea amprentei de carbon, reducerea emisiilor de dioxid carbon, reducerea poluării, pe de o parte, și în paralel susținerea IMM-urilor și apariției de alternative în domeniul economic. Asta în timp ce protejăm locurile de muncă din industria chimică.

Industria chimică trebuie sprijinită, locurile de muncă trebuie protejate, dar trebuie investit pentru ca aceștia sa producă poluând mediul înconjurător. Alte sectoare ale economiei pe care trebuie să le ajutăm acolo sunt prelucrarea lemnului, dar prin folosirea de materie primă în mod sustenabil, construcțiile locale tradiționale, inclusiv produse naturale, de izolare, termică care sunt folosite în regiune. 

La aproape 10 ani de la începerea ciclului financiar 2014-2020, România a reușit să atragă din banii care îi reveneau cam 82% din fonduri. De ce ar fi situația diferită pentru fondurile din programul de tranziție justă? Care sunt șansele ca banii să fie accesați în totalite?

În primul rând, sunt absolut convins că la momentul în care se vor închide conturile pentru 2014-2020, adică la 31 decembrie 2023, rata de absorbție va fi de peste 90%. 

De când România a aderat la Uniunea Europeană până astăzi a absorbit cam de 5 ori mai multe fonduri europene decât a plătit. Exercițiul 2014-2020 nu s-a încheiat încă, avem voie să folosim acești bani până la 31 decembrie 2023.

Aici o parte din fonduri, mai ales banii pentru agricultură vin automat. Și cu ce vom mai folosi din fondurile structurale și de coeziune, înseamnă, în medie, o rată de absorbție de peste 95%. Deci eventualele pierderi cred că vor fi foarte mici raportat la tot ceea ce am reușit să absorbim.

Cred că vom reuși să absorbim fondurile din mecanismul tranziției juste, fiindcă sunt programe făcute în mod descentralizat, care țin cont de specificul județului și banii vor fi destul de simplu de accesat pentru județele respective.

După pandemia generată de coronavirus, UE a lansat cel mai mare pachet de ajutor economic, de aproximativ 700 miliarde de euro, din care România urmează să primească 28 de miliarde de euro pentru PNRR. Avem acești bani doar până în 2026, de aceea a existat o presiune în toate statele membre de a se începe absorbția lor. Toate statele membre s-au concentrat pe atragerea banilor din PNRR-urile naționale pentru a nu-i pierde.Guvernele guvernele s-au mai concentrat și pe atragerea banilor din 2014-2020, căci acești bani i-am pierde la finalul acestui an.

Aceste priorități au fost corecte la nivelul tuturor guvernelor state, însă au dus la anumite întârzieri în demararea absorbției banilor din exercițiu 2021-2027 și acum mi-e clar că de la 1 ianuarie vom avea o creștere a ratei de absorbție pe aceste noi fonduri europene. Până acum, guvernele s-au concentrat pe vechiul exercițiu, să nu pierdem bani, dar acum va trebui să accelerăm și absorbția acestor noi fonduri.

În acest context, cum ar urma, concret, să-și schimbe abordarea autoritățile publice în ce privește absorbția fondurilor disponibile prin mecanismul de tranziție justă față de fondurile structurale și de investiții?

Acest lucru cred că se întâmplă deja. La fel cum abordarea diferită a fost necesară pentru PNRR, căci PNRR este un pachet de investiții și reforme și cred că acum autoritățile au înțeles că PNRR-ul nu înseamnă doar bani, ci și efectuarea de reforme. Dacă nu îndeplinim acele jaloane, Comisia Europeană nu ne va putea face plățile.

Insist: concret, ce ar trebui să se schimbe în România, din acest punct de vedere? 

În primul rând, abordarea aceasta descentralizată, a ține cont de nevoile specifice ale fiecărui județ. Și, în al doilea rând, să rezistăm tentației de a aloca în aceste județe bani pe proiectele eșuate din trecut. Să nu facem reconversie profesională doar de dragul de a o face. Și trebuie să prioritizăm dezvoltarea economică și, fiindcă legislația europeană solicită acest lucru, cred că programele celor șase județe țin cont de asta. Există deja  proiecte de dezvoltare a industriei, a mediului antreprenorial, de sprijinire a IMM-urilor. Adică programe de dezvoltare economică necesară creșterii economice și a creșterii numărului de locuri de muncă în acele județe. Deci, paradigma cred că a fost schimbată și gândirea este corectă. 

Banii sunt la dispoziția României, iar pentru proiectele care sunt acum în desfășurare cred că urmează a fi decontate în perioada imediat următoare.

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.