Non-știrile săptămânii: norul radioactiv din Ucraina, armata obligatorie și sacrificarea profesorilor pe altarul PNRR

„Păzea, vine norul radioactiv peste polonezi și nemți”, „Ciucă introduce armata obligatorie” și „PNRR nu-i permite guvernului să mărească salariile profesorilor” – trei narațiuni care au generat titluri alarmiste de presă în ultima săptămână.

PressOne îți oferă un pic de context și-ți arată în ce fel denaturează fiecare dintre ele adevărul.

Păzea, vine norul radioactiv din Ucraina!

La finele săptămânii trecute, senatoarea extremistă Diana Șoșoacă anunța în presa locală și-n live-uri văzute de sute de mii de oameni că în Ucraina a avut loc o explozie nucleară, iar nivelul de radioactivitate ar fi crescut de 15 ori în Polonia și Germania. 

În aceeași zi, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, susținea că armata rusă a bombardat un depozit de muniție cu uraniu sărăcit din Ucraina, fapt care a dus la apariția unui nor radioactiv ce a luat drumul Europei. 

„Se întâmplă, avem atac nuclear, luni spre marţi s-a petrecut. Informaţia a fost dată, dar nu în maniera asta. Am fost sunată de un general şi mi-a spus: de ce tac? Radiaţiile şi praful uranian au fost în Polonia. În acel depozit se aflau obuze de tanc cu uraniu sărăcit. Nivelurile de radioactivitate au fost măsurate de universităţile din Polonia”, declara senatoarea SOS într-un interviu acordat publicației ieșene Bună Ziua Iași. 

Înainte să ajungă pe buzele Dianei Șoșoacă, narațiunea a circulat zile bune pe Twitter, unde mai multe conturi pro-ruse au răspândit informația că aviația rusă a distrus un depozit militar din orașul ucrainean Hmelnîțkîi, depozit care ar fi adăpostit muniție cu uraniu sărăcit furnizată de partenerii occidentali ai Ucrainei. Afirmațiile acestor conturi erau însoțite de clipuri cu explozii uriașe în formă de ciupercă, fapt ce a generat speculația că ar fi fost vorba despre niște mini-detonări nucleare. 

Însă, potrivit unei analize Newsweek, nu există dovezi că depozitul respectiv ar fi adăpostit obuze cu uraniu sărăcit primite de la Marea Britanie. Aceeași analiză arată că este mult mai probabil ca exploziile impresionante din clipuri să fi fost generate de bombardarea a 30 de mii de tone de muniție sovietică obișnuită. 

Și chiar dacă ar fi fost vorba despre obuze cu uraniu sărăcit, acestea sunt periculoase mai degrabă pentru aerosolii toxici (nu radioactivi) pe care-i pot genera în zona detonării, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Iar șansele ca o astfel de muniție să genereze un nor radioactiv, precum o explozie atomică, sunt nule. 

De asemenea, Agenția Poloneză Pentru Energie Atomică a anunțat încă de pe 16 mai că nu au fost observate creșteri ale nivelului de radiație pe teritoriul țării, așa cum lăsaseră de înțeles Șoșoacă și ceilalți propagatori de narațiuni pro-ruse. 

Se reintroduce armata obligatorie!

În același live în care anunța norul radioactiv din Ucraina, senatoarea Șoșoacă își alarma fanii cu o altă dezvăluire tulburătoare: premierul Ciucă urmează să (re)instaureze serviciul militar obligatoriu și să declare stare de război. Informația a fost distribuită intens în bula naționalistă (de peste zece mii de ori), dar a ajuns și pe paginile mai multor site-uri de știri.

„Armata, din nou obligatorie în România. Ministerul Apărării a scos la concurs 7000 de posturi, doar în luna trecută”

„Armata, obligatorie în România? Primii 7.000 de români au fost deja recrutaţi”

„Vor fi chemați în Armată?! MApN a început recrutarea. Anunț pentru bărbații din România”, au titrat mai multe redacții de știri din țară. 

Totul a pornit de la o declarație recentă a premierului României, care a spus în cadrul unei conferințe internaționale de securitate că epoca armatelor mici și tehnologizate a apus și trebuie să se revină la „armate de masă cu rezerve la nivelul întregii societăți și capacități de mobilizare extinsă”, pentru a face față unui război la scară largă, precum cel din Ucraina. 

Sintagma „armate de masă” pare să fie cea care a dat naștere ideii că România ar urma să reintroducă armata obligatorie. Dar dacă ne uităm cu atenție la ce pregătește guvernul în sensul acesta, vom observa că realitatea e mai puțin apocaliptică. 

Ministerul Apărării Naționale a propus încă de anul trecut un proiect de lege prin care să se creeze o nouă categorie de personal militar: militarul voluntar în termen. În felul acesta, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani vor putea participa, în mod voluntar, la un program de pregătire militară (remunerată) de patru luni, iar la final vor fi trecuți în rezerva armatei, îngroșând astfel rândurile celor care vor putea fi mobilizați în caz de război. 

Potrivit unui calcul făcut de publicația Monitorul Apărării și Securității, numărul românilor mobilizabili a scăzut sub 70 de mii din 2007 încoace, când a fost suspendat serviciul militar obligatoriu. Prin proiectul propus anul trecut, guvernul urmărește să mărească rezerva de mobilizare, dar și să îmbunătățească calitatea acesteia, pentru ca, în situație de război, să nu fie nevoit să apeleze la tineri luați cu arcanul și instruiți pe repede-înainte. 

În acest context ar trebui interpretată declarația ambiguă a premierului, care n-a vorbit niciodată, în mod explicit, despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

PNRR nu ne lasă să mărim salariile profesorilor!

În contextul negocierilor dintre guvern și sindicatele din învățământ, care sunt în grevă și cer măriri salariale pentru profesori, Marian Neacșu, secretarul general al guvernului, a aruncat în spațiul public ideea că PNRR n-ar permite cabinetului Ciucă să efectueze astfel de măriri. 

„Este foarte clar în momentul acesta că, determinat de condiționalitățile europene stabilite prin PNRR, nu poate să fie vorba despre niciun fel de creștere salarială. (…) De asemenea, nu poate să fie vorba în momentul ăsta de acordare de sporuri”, a declarat politicianul miercuri, după o rundă de negocieri cu sindicatele. 

În PNRR nu există niciun capitol care interzice majorările salariale. Există o secțiune care vorbește despre dezechilibrele din sistem și despre necesitatea unui sistem de salarizare unitar și echitabil în sectorul public, dar în nicio clipă nu se menționează interdicția de a crește salariile profesorilor. 

Declarația lui Neacșu a fost dublată de Nicolae Ciucă, care a pretins miercuri că salariile din învățământ nu pot fi crescute pentru că ar produce „o altă inechitate”, pe care ar trebui să o corecteze ulterior prin noua lege a salarizării. 

O analiză EduPedu publicată miercuri arată că mai multe categorii de bugetari au primit deja măriri sau sporuri de la începutul anului încoace, fără să fi existat dileme etice în legătură cu generarea unor „inechități”: funcționarii publici care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o ordonanță semnată chiar de Ciucă, angajaților Administrației Fondului pentru Mediu li s-au mărit salariile chiar în toiul grevei profesorilor, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25 la sută etc.