LIVE: SpaceX și NASA lansează primul zbor spațial privat, Demo-2, către stația spațială

ACTUALIZARE Duminică, 31 mai, ora19:45: Astronauții americani au deschis hubloul de legătură între Dragon Crew și Stația Spațială Internațională. Primul echipaj uman adus de o navă privată este primit acum la bordul ISS.

ACTUALIZARE Sâmbătă, 30 mai, ora 22.23: LANSARE REUȘITĂ! Astronauții se îndreaptă acum spre Stația Spațială Internațională.

ACTUALIZARE Sâmbătă, 30 mai, ora 22.18: vremea este potrivită pentru lansare, astronauții se pregătesc să plece pe orbită.

Sâmbătă, 30 mai, ora 21:50: Sunt 70% șanse ca vremea să fie bună la ora 22:22, ora României, când se încearcă următoarea lansare în spațiu a capsulei Dragon Crew. Dacă nici această lansare nu se va putea efectua, atunci următoarea fereastră liberă este duminică, 31 mai, la ora 22.00.

Spre deosebire de alte lansări în spațiu, care beneficiază de o fereastră mai permisivă de timp, această lansare trebuie făcută exact la momentul programat, din cauza unui balet complicat pe care trebuie să-l facă pe orbită capsula Dragon Crew pentru a putea andoca apoi cu Stația Spațială Internațională.

Suntem în sezonul uraganelor în Florida, iar vremea se schimbă rapid de la o oră la alta. Lansarea trebuia să aibă loc inițial miercuri, 27 mai, la ora 23:21, ora României. Starea vremii nu a fost însă una satisfăcătoare, așa că a fost amânată.

Lansarea ar marca reluarea zborurilor spațiale americane cu echipaj uman către ISS (Stația Spațială Internațională), de data asta cu capsula privată Crew Dragon, a lui Elon Musk.

Astronauții Robert Behnken și Douglas Hurley vor fi cei doi pasageri ai capsulei care are o capacitate maximă de 4 locuri (conform regulilor NASA) sau de 7 locuri (conform specificațiilor SpaceX). Iar odată cu această lansare va începe o nouă epocă, una în care americanii nu vor mai depinde de tehnologia sovietică pentru a trimite oameni în spațiu.

Dar aventura care a dus aici a început acum aproape două decenii.

Cum a ajuns un sudafrican să trimită americani în spațiu

Pe 6 mai 2002, Elon Musk fonda o companie aerospațială privată, numită SpaceX. Nu era primul multimilionar care să facă asta, dar era extrem de ambițios. Obiectivul? Să revoluționeze industria spațială și să facă lansarea de sateliți și călătoriile în spațiu din ce în ce mai accesibile.

Practic, de cel puțin zece ori mai accesibile ca preț decât ce oferea NASA sau oricare altă organizație spațială de stat din lume.

Venit din Africa de Sud cu idei trăznite, dar extrem de profitabile, Elon Musk a reușit să facă primele 22 de milioane de dolari în 1999, să atingă primul miliard în octombrie 2002 și să ajungă astăzi la o avere de peste 36 de miliarde de dolari.

Merită menționat că a fondat compania spațială chiar înainte să devină miliardar, pentru că Musk a pus întotdeauna viziunea mai presus de chestiunile financiare de moment. Nu este un om de afaceri care să gândească în trimestre, ci în decenii.

Era epoca în care navetele spațiale americane încă își făceau munca de rutină, transportând astronauți și cargo în spațiu fără ca să mai fie cineva foarte interesat de subiect. Cele două accidente fatale – dezintegrarea navetei Challenger la lansarea din 1986 și a navetei Columbia la reintrarea în atmosferă, în 2003, erau lăsate demult în urmă. Totuși, se simțea deja acut nevoia de un înlocuitor al navetei spațiale, iar NASA nu părea a fi capabilă să-l ofere.

În iulie 2011, naveta spațială Atlantis ateriza pentru ultima oară venind din spațiu, la capătul unui program început cu tehnologia anilor ‘60, dar cu un palmares impresionant: între 12 august 1977 și 21 iulie 2011, STS (Space Transportation System) a efectuat 135 de zboruri, dintre care 133 au fost încheiate cu succes. Faptul că americanii au fost apoi nevoiți să se folosească timp de un deceniu de tehnologia și mai veche a rușilor a fost o mare pată pe obrazul NASA, incapabilă să se mai încadreze în bugete alocate cu tot mai mare greutate.

Aici a intervenit Elon Musk. Chiar dacă încă nu este de zece ori mai ieftin, un scaun din Crew Dragon costă astăzi 55 de milioane de dolari pe zbor, pe când prețurile capsulei Starliner făcute de Boeing pentru NASA se ridică la minim 60 de milioane de dolari pe scaun/astronaut, similar cu costurile de odinioară ale navetei spațiale (deși, în funcție de “marfa” purtată de navetă, acest preț putea fi și de circa 45 de milioane de dolari). Nici rușii nu sunt mai ieftini, cu 85 de milioane de dolari pe zbor pentru un astronaut.

Iar acesta este doar începutul, promite Musk.

De ce e importantă misiunea Demo-2

Acest zbor de test va oferi informații esențiale pentru certificarea sistemului de transport al celor de la SpaceX. Dacă totul merge OK, compania privată a lui Elon Musk va putea transporta astronauți în mod regulat către stația spațială, dar apoi și către alte obiective.

Cu cât va efectua mai multe zboruri, cu atât va scădea și prețul, pentru că atât rachetele Falcon 9, cât și capsulele Dragon Crew sunt reutilizabile, fapt care va muta treptat porțile spre obiectivul inițial al lui Musk: „democratizarea” spațiului, până acolo încât, la orizontul anilor 2040, un zbor pe orbită să nu coste milioane de dolari de pasager, ci mult, mult mai puțin.

Mai mult, va demonstra că America se poate baza din nou pe propria tehnologie spațială pentru a trimite oameni în spațiu, un element vital pentru programele revenirii pe Lună și dedicate atingerii planetei Marte cu echipaje umane.

„Țara noastră a trecut prin multe. Acesta este un moment unic în care toată America poate lua o pauză și să se uite cum țara noastră face din nou ceva uluitor.”

Jim Bridenstine, administratorul NASA

Crew Dragon este o îmbunătățire remarcabilă față de condițiile de transport de care au „beneficiat” astronauții americani în cei zece ani lungi în care au folosit vechile dar fiabilele sisteme rusești de transport.

Dacă atunci când e configurată pentru marfă, capsula poate transporta pe orbită 3.307 kilograme, atunci când e configurată pentru astronauți, ea oferă un confort deosebit; pe lângă designul modern al panourilor și ecranelor de comandă, are inclusiv o toaletă care asigură o oarecare intimitate. Spațiul e suficient de mare pentru ca pasagerii să nu se simtă inconfortabil în cele circa 19 ore cât vor face până la Stația Spațială Internațională (ISS)

Dacă totul merge bine, capsula va andoca la ISS a doua zi. Apoi va sta acolo timp de una până la patru luni, vreme în care cei doi astronauți vor încerca și două zboruri spațiale pilotate cu aceasta, în preajma ISS, pentru a vedea cum răspunde capsula la comenzile manuale.

Lansarea nu depinde doar de starea vremii la Cape Canaveral, Florida, ci și pe toată traiectoria de mii de kilometri deasupra oceanului, pe care ar putea fi nevoiți să o urmeze astronauții dacă, din motive tehnice, misiunea ar fi anulată în timpul zborului suborbital.

Dacă se amână, ea poate fi reluată duminică la ora 22, ora României. Să sperăm că nu va fi cazul.

Revenirea se va face tot cu cei doi astronauți. Capsula va ameriza, spre deosebire de capsulele rusești, care aterizează.

Dacă totul merge bine, va fi doar începutul unei povești care va propulsa din nou omenirea spre orbită, Lună și apoi chiar Marte.