Kompromat cu autor necunoscut (II). Deși stă pe un morman de probe, Parchetul ignoră dovezile care ar putea soluționa o scurgere de informații din Poliție  

Un element esențial, care ar putea elucida dacă operațiunea de kompromat care m-a vizat în februarie 2022 a pornit de la o probă scursă din Poliția Română, nu a fost clarificat de procurori vreme de un an: care este site-ul care a publicat prima dată captura pe care am încredințat-o unei polițiste și pe care o reclam ca fiind scursă din Poliție? 

Acum un an am denunțat că o probă dintr-un dosar penal proaspăt deschis de Poliția Română – în care am reclamat furtul unor fotografii personale și încărcarea lor pe mai multe site-uri pentru adulți – a fost scursă din Poliție chiar în timp ce depuneam plângerea penală și publicată imediat pe site-ul infractorului fugar Cristian Rizea, realitateadinmoldova[.]md. 

Poliția Română a contracarat rapid acuzația printr-un document întocmit în baza unor simple căutări pe Google, susținând, pe baza datei și a orei afișate pe text, că proba a fost publicată pe patrianoastră[.]com înainte ca eu să o predau Poliției.

Existența sau inexistența infracțiunii reclamate de mine – divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice – este condiționată înainte de orice de stabilirea, fără echivoc, a site-ului care a publicat pentru prima dată acea captură, devenită probă într-un dosar penal. A fost imaginea publicată înainte sau după ce am predat-o Poliției?

Cu toate astea, la un an după denunțarea unei infracțiuni deosebit de grave – presupus a fi fost comisă de ofițeri de poliție -, Parchetul Curții de Apel București nu a făcut niciun efort pentru a stabili pe ce site a apărut pentru prima oară acea captură. 

Trei analize distincte – una realizată de Poliția Română, celelalte realizate de două entități independente, specializate în securitate cibernetică – conduc la concluzii diferite. 

Analiza Poliției Române, bazată pe căutări pe Google și pe consemnarea orelor de publicare afișate pe site-urile identificate, concluzionează că imaginea a apărut pe site-ul patrianoastra[.]com înainte ca eu s-o predau Poliției. 

Însă analizele distincte realizate de compania Bitdefender și departamentul Digital Forensic Investigations al fundației Qurium, din Suedia – ambele specializate în securitate cibernetică – arată că proba din dosar a fost publicată prima dată pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, după ce eu am predat-o Poliției.

Atât Bitdefender, cât și Qurium au ajuns la această concluzie analizând metadatele imaginilor, care furnizează informații despre ora și data la care pozele au fost urcate/modificate pe serverele celor două site-uri.

În plus, la dosar există și alte probe relevante care susțin concluziile Bitdefender și Qurium – și care pot ajuta la stabilirea site-ului care a publicat prima dată acea captură, însă acestea nu au fost luate în considerare de procurorul de caz de la Parchetul Curții de Apel București, Nicoleta Rotaru. 

Determinarea site-ului care a publicat primul proba este esențială nu numai pentru a stabili existența infracțiunii de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice, ci și pentru a îndrepta ancheta în direcția potrivită, către făptașii reali. 

Cronologia cazului, pe scurt

Varianta Poliției Române

Așa cum relatam mai sus, după ce în dimineața de 18 februarie 2022, la ora 07:15, am descoperit că proba pe care o dădusem Poliției Române, cu o zi mai devreme, fusese publicată pe internet, l-am sunat pe ministrul de Interne Lucian Bode – al cărui număr de telefon îl aveam în calitate de jurnalist – pentru a-l informa despre această situație de o gravitate extremă. 

Captura de ecran publicată pe site-ul infractorului fugar Cristian Rizea în data de 17 februarie 2022, la ora 14:51, reprezenta un mesaj primit pe Facebook de la un utilizator necunoscut și fusese realizată de mine pe 16 februarie 2022, la ora 20:45, deci cu exact nouă ore mai devreme. 

Aveam toate motivele – și atunci, și acum – să fiu convinsă că acea captură de ecran a fost scursă din Poliția Română, având în vedere că nu o dădusem niciunei alte persoane cu excepția polițistei de caz, în data de 17 februarie 2022, la ora 10:29. 

Ministrul Bode m-a asigurat că va cere o anchetă internă și m-a pus în legătură cu șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, cu care m-am întâlnit în aceeași zi. Și acesta m-a asigurat că va dispune o anchetă internă pentru a descoperi cine se face vinovat de scurgerea de informații.

Ulterior, la solicitarea mea, dar îndrumată de Matei, am depus o plângere penală pentru divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice și violarea vieții private la Direcția de Control Intern a Poliției Române, aflată în subordinea directă a șefului Poliției Române. 

Trei zile mai târziu, pe 21 februarie 2022, chestorul Benone Matei mi-a cerut să ne întâlnim în biroul său de pe strada Mihai Vodă, nr. 6.   

Am crezut că îmi va comunica un prim rezultat al anchetei interne. 

În schimb, șeful Poliției Române mi-a pus în față o mapă, în care se afla un raport întocmită de Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI) din Poliția Română.

Mi-a spus despre acel raport, și înainte, și după ce l-am văzut, că este rezultatul unei analize a modului în care a apărut pe internet captura de ecran, făcută de către „cei mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română”. 

Potrivit documentului, primul site care a publicat captura de ecran a fost patrianoastra[.]com. 

Analiza UCAI, pe baza căreia a fost fundamentată concluzia Poliției Române că patrianoastra[.]com este site-ul pe care captura de ecran a fost publicată prima dată, înainte ca eu s-o predau polițistei de caz, s-a bazat exclusiv pe o serie de căutări pe Google. Adică, pe ceea ce în limbaj oficial este prețios denumit „surse deschise”. 

Presupusa verificare realizată de „cei mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română” putea fi făcută de absolut orice persoană cu acces la un computer și la Internet, fără vreo pregătire specială în analiza de date. 

„Cei mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română” au accesat site-urile care au publicat captura reclamată de mine ca fiind scursă din Poliție, s-au uitat la ora de publicare a materialelor  afișată pe texte și le-au aranjat în ordine cronologică. 

Astfel, în baza căutărilor pe Google, specialiștii Poliției Române au ajuns la concluzia amintită mai sus: primul site care a publicat captura foto a fost patrianoastra[.]com, deoarece – au concluzionat experții Poliției – pe site erau afișate, ca dată și oră de publicare, 17 februarie, ora 05:45. 

Cel de-al doilea site indicat în analiza UCAI era realitateadinmoldova[.]md, care avea ca dată de publicare 17 februarie 2022, ora 14:51. 

În același raport se mai preciza că UCAI a identificat, tot în baza căutărilor pe Google un număr de șase site-uri care făceau trimitere, cu link, la articole care publicaseră captura de ecran. 

„Cei mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română” nu au verificat dacă data de apariție de pe site-ul patrianoastra[.]com este într-adevăr cea reală, dacă nu cumva materialul a fost antedatat – și nici care a fost momentul încărcării fotografiilor pe site, operațiune care poate arăta dacă acel material a fost sau nu antedatat.  

În baza căutărilor pe Google, Poliția Română a tras la concluzia că niciun ofițer nu a fost implicat în scurgerea acelei capturi dintr-un dosar penal, iar documentul cu această concluzie a fost înaintat la Parchetul Judecătoriei Sector 4 (PJS4). 

Procurorii de la PJS4 au luat de bună analiza UCAI și au început urmărirea penală doar pentru violarea vieții mele private, adică pentru publicarea pe site-urile patrianoastra[.]com și realitateadinmoldova[.]md a fotografiilor pe care le reclamasem furate, nu și pentru scurgerea de informații din Poliție, denunțată de mine.

Totuși, în dosar a fost început urmărirea penală pentru divulgarea de informații de serviciu sau nepublice în data de 10 martie 2022 – după ce, cu o zi mai devreme, am înaintat un memoriu procurorului general Gabriela Scutea în care reclamam o serie de nereguli mai mult decât evidente. 

În aceeași zi, dosarul a fost declinat de la PJS4 la Parchetul Tribunalului București, iar mai departe la Parchetul Curții de Apel București. 

Mai multe elemente, inclusiv două expertize independente, realizate la cererea mea de specialiști în securitate cibernetică din țară și străinătate, depuse ca probe la dosar, arată că analiza celor „mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română” este nu doar superficială, ci și greșită – și că site-ul infractorului fugar Cristian Rizea este în realitate primul care a publicat captura de ecran, ceea ce înseamnă că ipoteza divulgării de informații secrete de serviciu sau nepublice din Poliție stă în picioare. 

Iată care sunt elementele care arată că analiza Poliției Române este nu numai defectuos executată, ci și eronată – un lucru pe care Parchetul Curții de Apel București se ferește, de un an, să-l investigheze.

PROBA NR. 1

Trasabilitatea răspândirii pe Internet a capturii de ecran realizată de Poliția Română este cel puțin superficială și incompletă, având în vedere că experții UCAI au identificat doar șase site-uri care fie au publicat captura și fotografiile mele persoanele, fie au făcut trimitere către ele. 

Analiza celor „mai buni specialiști pe care îi are Poliția Română” a omis cel puțin alte 70 de site-uri care în aceeași zi – la 17.02.2022, în intervalul orar 15:37-19:04 – au publicat texte care făceau trimitere cu link către materialul de pe realitateadinmoldova[.]md, unde apăruseră captura și pozele, dar și către și realitatea[.]net, care a amplificat distribuirea articolului de pe realitateadinmoldova[.]md. 

PROBA NR. 2

În aceeași analiză a UCAI, pe care șeful Poliției Române mi-a prezentat-o în data de 21 februarie 2022, se spunea că realitateadinmoldova[.]md a copiat integral materialul de pe site-ul patrianoastra[.]com. 

Ipoteza ca lucrurile să fi stat exact invers nu a fost luată în calcul de Poliția Română nici măcar formal. 

Deși materialul de pe patrianoastra[.]com are ca oră afișată 05:45, iar cel de pe realitateadinmoldova[.]md ora 14:51, în acest interval de nouă ore niciun site nu a preluat materialul de pe patrianoastra[.]com, care potrivit Poliției Române ar fi „sursa zero”. 

Acest lucru este necredibil, neplauzibil și inexplicabil, dacă luăm în considerare faptul că materialul publicat la 14:51 pe realitateadinmoldova[.]md a fost preluat de un prim site după 46 de minute, iar până la ora 19:04, a fost preluat și citat pe un total de cel puțin 74 de site-uri pe care le-am identificat .  

Faptul că timp de nouă ore niciun site nu a preluat materialul presupus a fi fost publicat în premieră și în exclusivitate pe patrianoastra[.]com, la ora 05:45, întărește ipoteza că acel text a fost publicat de fapt după cel de pe realitateadinmoldova[.]md și antedatat manual, cu un scop dat.

Cum altfel s-ar putea explica faptul că niciun site n-a făcut trimitere către patrianoastra[.]com, care se presupune că a publicat primul imaginile, dar 74 de site-uri au făcut trimitere către realitateadinmoldova[.]md, despre care Poliția susține că ar fi al doilea site care a publicat imaginile?

PROBA NR. 3

Conținutul site-ului patrianoastra[.]com era axat, înainte de dezactivare, în principal pe știri din și despre România, la secțiunea „Despre – Patria Noastra” fiind precizat că „patrianoastra.com își propune să ofere cele mai importante și cele mai noi știri din fiecare sector al vieții publice: politică, sport, fashion, știri despre personalitățile sau instituțiile cele mai mediatizate”.

Titlurile materialelor de pe patrianoastra[.]com și realitateadinmoldova[.]md în care au apărut captura de ecran și fotografiile furate erau identice: „Dezvăluiri explozive din România. Ce ascunde Emilia Șercan?”. 

Acest titlu este explicabil pentru un site dintr-o țară în care subiectul articolului – Emilia Șercan – nu are notorietate, dar atenția poate fi atrasă printr-o formulare bombastică  – „dezvăluiri explozive” – la care este adăugată precizarea că este vorba despre o persoană din altă țară, adică „din România”. 

Mențiunea „din România” inclusă în titlu e necesară pentru publicul dintr-o altă țară, cum este Republica Moldova, ceea ce întărește ipoteza că site-ul realitateadinmoldova[.]md, înregistrat în Moldova și care se adresează publicului din această țară, este cel care a publicat prima dată pozele, captura de ecran și a pus titlul. 

Așadar, pentru un site din Republica Moldova, titlul „Dezvăluiri explozive din România” este justificat, însă cum se justifică precizarea „din România” pe un site care publică constant știri din și despre România, pentru publicul român, cum era patrianoastra[.]com? 

Apariția aceluiași titlu pe site-urile patrianoastra[.]com și realitateadinmoldova[.]md poate fi explicată astfel: patrianoastra[.]com a copiat materialul, cu tot cu titlu, de la realitateadinmoldova[.]md, și l-a antedatat pentru a masca divulgarea din Poliția Română a unei probe dintr-un dosar penal și de a exonera făptașul/făptașii. 

Publicarea a două texte identice pe două site-uri diferite, cu același conținut, aceleași imagini și aceleași titluri este posibilă doar în situația în care unul a fost copiat după celălalt – iar toate probele converg către concluzia că patrianoastra[.]com a preluat conținutul de pe realitateadinmoldova[.]md, nu invers. 

Scopul probabil al plantării fotografiilor furate pe patrianoastra[.]com și al antedatării: să lase impresia că materialul a apărut cu ore bune înainte ca eu să încredințez captura de ecran unei polițiste și ea să devină, astfel, probă într-un dosar penal. 

PROBA NR. 4

Antedatarea materialului „Dezvăluiri explozive din România. Ce ascunde Emilia Șercan?” publicat pe patrianoastra[.]com este susținută și de faptul că un alt text de pe acest site, publicat cu zece minute mai devreme, la 05:35, este în mod demonstrabil antedatat.

Este vorba despre articolul „Rusia a dat americanilor răspunsul în legătură cu garanțiile de securitate în Europa. Site-ul MAE rus a picat imediat după aceea”, publicat pe pe patrianoastra[.]com pe 17 februarie 2022, ora 05:35. 

Acest articol copiază cuvânt cu cuvânt un text cu exact același titlu, publicat pe 17 februarie 2022, ora 17:30, pe site-ul digi24[.]ro, pe care îl și citează în mod oficial cu trimitere prin link activ la finalul lui. 

În articolul în care am denunțat implicarea autorităților statului în compromiterea mea, am demonstrat pe larg faptul că acel articol este antedatat. 

Pe scurt, textul face referire la o bogată serie de evenimente internaționale, solid documentate de multiple surse, care au avut loc în cursul zilei de 17 februarie 2022 și care s-au produs cu multe ore mai târziu față de 05:35, ora care apărea patrianoastra[.]com drept presupusă oră de publicare. 

Așadar, e imposibil să publici la ora 05:35 un text pe care îl preiei de pe un site unde a apărut cu 12 ore mai târziu, la ora 17:30, și care relatează o cascadă de evenimente care nu se produseseră încă la ora 05:35. Singura explicație: această știre internațională a fost copiată de pe digi24[.]ro ulterior publicării ei, dar a fost antedatată cu scopul de a camufla o altă antedatare.

PROBA NR. 5

O expertiză pe care am solicitat-o companiei de securitate cibernetică Bitdefender la începutul lunii martie 2022 – despre care am relatat anterior – arată că materialul apărut pe patrianoastra[.]com a fost antedatat, deci nu a fost primul care a publicat fotografiile mele personale și captura de ecran predată Poliției Române. 

Compania a descărcat integral conținutul site-urilor patrianoastra[.]com și realitateadinmoldova[.]md pe 3 martie 2022, iar expertiza s-a axat pe data și ora de încărcare pe server a fotografiilor publicate acestea. 

Expertiza Bitdefender arată că toate imaginile publicate pe patrianoastra[.]com – potrivit câmpului „dată:modificare” (date:modify în limba engleză) – au fost încărcate la data de 18 februarie 2022 în doar două minute, de la 10:14 la 10:15, ora serverului, și explică faptul că ora de publicare a unui articol pe un site poate fi modificată manual. 

Acest lucru confirmă ipoteza antedatării articolului „Dezvăluiri explozive din România. Ce ascunde Emilia Șercan?”, publicat în realitate pe 18 februarie 2022, la circa două ore după ce am constatat publicarea probei în mediul online și l-am informat despre acest lucru pe ministrul de Interne Lucian Bode. 

De partea cealaltă, imaginile publicate de realitateadinmoldova[.]md, potrivit câmpului „dată:modificare”, au fost încărcate la data de 17 februarie 2022, în intervalul 14:49 și 15:52, ora serverului. 

Expertiza Bitdefender mai evidențiază că în cazul realitateadinmoldova[.]md câmpul „dată:modificare” al imaginilor corespunde cu data publicării acestora, în timp ce în cazul patrianoastra[.]com, data publicării materialului este anterioară cu 24 de ore față de data încărcării imaginilor pe site. 

Experții Bitdefender au verificat dacă și în alte cazuri mai există diferențe pe site-ul patrianoastra[.]com între ora publicării și ora de încărcare a imaginilor și au constatat că singura situație e cea în care au fost publicate captura de ecran și cele cinci fotografii personale ale mele.   

Acest lucru arată că realitateadinmoldova[.]md, site-ul infractorului fugar Cristian Rizea, este cel care a publicat pentru prima dată captura de ecran, ceea ce probează suspiciunea mea inițială că proba dată de mine unui ofițer superior a fost scursă din Poliția Română în timp ce eu depuneam plângere penală pentru furtul unor fotografii personale și încărcarea lor pe 34 de site-uri pentru adulți. 

PROBA NR. 6

Analiza Bitdefender a fost confirmată de o altă expertiză, realizată de departamentul Digital Forensic Investigations al fundației Qurium, din Suedia. 

Specialiștii Qurium au analizat în plus și alte aspecte relevante referitoare la site-ul patrianoastra[.]com. 

De exemplu, de la lansarea sa, în 2020, patrianoastra[.]com nu a publicat niciun text original, toate materialele întreg fiind preluări de tip copy-paste din alte surse, cele mai frecvente fiind digi24[.]ro, digisport[.]ro, elle[.]ro, agerpres[.]ro, sport[.]ro, stirileprotv[.]ro, realitatea[.]net, ziare[.]com sau antena3[.]ro. 

Site-ul patrianoastra[.]com a postat în medie 3-5 articole pe lună timp de aproape doi ani.

În februarie 2022, după ce a publicat materialul în care au apărut captura de ecran și fotografiile mele, au fost publicate 11 articole, ceea ce arată o creștere bruscă a numărului de articole publicate. 

Timp de aproape doi ani, patrianoastra[.]com a inclus întotdeauna o referință de tip „Sursa:” la articolele pe care le-a republicat de pe alte site-uri. 

Excepția o reprezintă toate articolele postate după data de 17 februarie 2022, ziua în care fotografiile mele personale și captura de ecran au fost publicate pe acest site. 

Specialiștii Qurium au mai constatat că ultimele opt articole publicate pe patrianoastra[.]com au fost editate special pentru a include data publicării codificată în HTML-ul articolului și pentru a nu include „Sursa:”, mai exact site-ul de pe care textele au fost copiate. 

PROBA NR. 7

Site-ul patrianoastra[.]com – cel care, potrivit raportului experților Poliției, ar fi publicat captura de ecran cu 4 ore și 44 de minute ore înainte ca eu s-o predau Poliției – a fost dezactivat în jurul datei de 10 martie 2022. 

Ștergerea site-ului s-a produs imediat după ce am notificat autoritățile statului român, printr-o scrisoare, că o probă a fost scursă din Poliția Română, iar ulterior s-a încercat mușamalizarea scurgerii prin fabricarea de dovezi care să arate că acea captură a apărut prima dată pe site-ul patrianoastră[.]com. 

În mod subit și inexplicabil, site-ul care i-ar fi exonerat pe cei cel puțin șapte ofițeri superiori care și-au trimis unul altuia pe WhatsApp captura de ecran în ziua de 17 februarie 2022, înainte ca eu să părăsesc secția de Poliție, nu mai există. 

O întrebare legitimă: cum s-a evaporat de pe Internet tocmai „sursa zero” pe care mi-a prezentat-o șeful Poliției, la 21 martie 2022, drept dovadă că niciunul dintre subordonații săi – și niciunul dintre cei care au avut acces la captura de ecran la 17 februarie 2022 – nu este răspunzător de infracțiunea de divulgare de informații secrete de serviciu sau nedestinate publicității?

PROBA NR. 8

Proprietarul site-ului realitateadinmoldova[.]md, fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv de justiția română la 4 ani și 8 luni de închisoare și care se sustrage în Republica Moldova din 2019 de la executarea pedepsei, a afirmat în mod public pe 12 iulie 2022 că el a publicat, în exclusivitate, fotografiile care mi-au fost furate. 

Într-o transmisiune live la Realitatea Plus – televiziunea al cărei site, realitatea[.]net a amplificat distribuirea fotografiilor mele pe 58 de site-uri -, dar și într-o serie de transmisiuni live pe Facebook, infractorul fugar Rizea a afirmat explicit că el este cel care a publicat fotografiile mele „în exclusivitate” și că „toate [imaginile] au apărut la mine”. 

Rizea a infirmat astfel teza Poliției – și concluzia la care „cei mai buni experți” au ajuns, prin căutări pe Google – potrivit căreia fotografiile ar fi fost publicate înainte ca eu să depun plângere penală. 

Rizea a făcut public aceste afirmații imediat după ce a fost audiat la Chișinău, prin comisie rogatorie, în dosarul instrumentat de Parchetul Curții de Apel București în care am reclamat divulgarea unei informații nepublice dintr-un dosar penal și violarea vieții mele private. 

În acele transmisiuni, infractorul fugar Rizea a mai afirmat și că „toate acele fotografii” au fost preluate mai apoi de „toată presa din România”. „Pentru că la Rizea vin toate informațiile grele. De unde? Vom vedea de unde”, a adăugat acesta. 

Faptul că site-ul lui Rizea a publicat imaginile la 40 de minute după ce am părăsit secția de poliție, afirmând public că site-ul său este „sursa zero” a kompromatului, este confirmat de expertizele tehnice distincte făcute de Bitdefender respectiv Qurium.