Flashmob de ziua canabisului, la București. „Consumatorii nu sunt infractori”

• La o lună după ce Klaus Iohannis a promulgat „Legea 2 Mai”, oameni îmbrăcați în verde s-au ținut de mână timp de un minut, într-un cerc în centrul Capitalei.

• Data de 20 aprilie (4/20) este cunoscută la nivel mondial drept ziua canabisului. Anul acesta, reprezentanți ai organizațiilor care oferă ajutor victimelor consumului de droguri au ales să marcheze momentul printr-un protest pașnic. 

• În România, problematica consumului de droguri împarte societatea în două și devine deseori subiect de campanie electorală. Legi făcute populist și tragedii precum cea de la 2 Mai radicalizează și mai mult societatea.

• PressOne a mers în Piața Universității pentru a afla ce cred oamenii despre abordarea pe care o au autoritățile în raport cu politicile publice care privesc consumatorii de droguri.

„Schimbați legile care distrug destine”

„Bună ziua, domnule traficant! Aici un alt traficant, alături de mulți alții”, își salută un bărbat îmbrăcat în verde cunoscuții din Piața Universității. Apoi se alătură celor aproape 100 de persoane îmbrăcate în diferite nuanțe de verde. Cu toții se iau de mână și încep să contureze un cerc care acoperă o bucată din piața din centrul Capitalei.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

După câteva minute, cercul este întreg. La auzul fluierului, cei prezenți țin un minut de tăcere pentru victimele consumului de droguri, dar și pentru cei afectați de noile legi privind combaterea traficului de droguri. O pancartă pe care scrie „Consumatorii de droguri nu sunt infractori! Schimbați legile care distrug destine” este plimbată din mână în mână în interiorul cercului. 

Alți oameni trec pe stradă, privesc și merg mai departe nepăsători sau își beau cafeaua la terasele din piață. Se aude din nou fluierul. Mâinile se desprind. Oamenii aplaudă. Apoi se împrăștie în toate direcțiile. 

Flashmob-ul a fost organizat de mai multe organizații și experți în domeniul politicilor publice pe tema consumului de droguri. Aceștia au vrut să atragă atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea legea promulgată pe 20 martie de către președintele Klaus Iohannis. Potrivit ultimului proiect de lege, numit și „Legea 2 mai”, traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare, ci direct pedepse cu închisoarea, de la 3 la 10 ani. Actul normativ poate însă să-i afecteze și pe consumatori, pentru că nu prevede limite clare de la care posesia unei substanțe e considerată trafic sau consum propriu. 

Alina Dumitriu, una dintre inițiatorii evenimentului, este lucrătoare socială și de 19 ani sprijină consumatorii de droguri, persoanele infectate cu HIV sau oamenii fără adăpost. „Noi nu susținem consumul. Noi susținem consumatorii, care au nevoie de servicii psiho-medico-sociale”, explică motivația din spatele flashmob-ului. „Noi nu promovăm consumul. Nu promovăm legalizarea canabisului, cum au înțeles unii dintre cei care au văzut evenimentul nostru.”

„Noi promovăm decriminalizarea, pentru ca oamenii care consumă să nu mai fie arestați. Acum s-a schimbat legea și oamenii ăștia intră direct la pușcărie”. Crede că legea este făcută greșit, pentru că „nu există delimitare de niciun fel între cantitatea care e pentru consum personal și cantitatea care e pentru trafic.”

Soluția pe care Alina Dumitriu o vede este „mutarea politicilor punitive de drept penal, de justiție penală, pe partea de sănătate publică. Cred că e de ajuns asta și apoi automat vin niște măsuri, centre și servicii”, explică ea. 

Problema drogurilor, „abordată cu frică”

Ana are 23 de ani și a venit la flashmob pentru că „este un eveniment care poate să deschidă un dialog despre asta.”

„Cred că ăsta e cel mai bun lucru pe care putem să-l facem în momentul de față”, spune ea în timp ce își aprinde o țigară. La rândul ei, crede că politicile publice care vizează consumatorii de droguri sunt menite în primul rând să pedepsească: „problema este abordată punitiv, cu frică. Ne e foarte frică de ce pot să facă drogurile, așa că le oprim de la rădăcină, ceea ce nu cred că e un răspuns bun.”

Crede că ar trebui să existe „centre de reabilitare și terapie pentru toți oamenii care se luptă cu adicția”, dar și niște „măsuri de analiză de laborator, în care poți să fii sigur de ce consumi, cât consumi.”

PressOne a arătat cum România luptă împotriva drogurilor cu strategii de acum un secol. Citește aici trei lecții pe care autoritățile române le pot învăța de la alte țări din Europa.

„Știu că toate astea au venit și pe fondul accidentului cu Vlad Pascu”, adaugă Ana. „Din momentul în care am văzut știrea, știam că o să se demonizeze drogurile și că asta era ultima picătură care lipsea în România ca să se ceară închisoare pentru toată lumea”, spune ea.

Tot despre cazul de la 2 Mai vorbește și Ciprian. Are 27 de ani, e avocat și s-a alăturat cercului din piață pentru că e convins că „politica statului împotriva drogurilor este foarte greșită”. Mai mult, adaugă el, „cazul Vlad Pascu e consecința strategiei greșite pe care o are statul în lupta cu drogurile”, pentru că această abordare, explică el, va face ca „magistrații să nu mai aibă libertatea de apreciere în ceea ce privește individualizarea pedepsei.”

Soluția pe care Ciprian o vede este să fie „consultați criminologi sau oameni care sunt experți în politici publice și nu politicieni care tot ce știu este să dea din pix, să mărească niște numere din pix.”

„Faptul că există legile ne arată că există un sistem unitar de gândire și de acțiune”

Monica are 25 de ani și spune că „Vlad Pascu e doar o persoană printre multe altele. La bază, nu e el de vină”, ci faptul că drogurile sunt atât de accesibile: „Toate substanțele se găsesc oriunde. Trebuie doar să mergi într-un club, să întrebi câțiva oameni și faci imediat rost. E foarte ușor să faci rost de droguri”. 

Problema cea mai mare, crede Monica, e faptul că „nu există în școli educație de genul ăsta, părinții nu vorbesc cu copiii despre asta” și astfel, crede ea, „ajung să fie pedepsiți cel mai sever niște oameni care nici măcar nu sunt parte din problemă.”

În spatele cercului, la o cafenea, stau de vorbă Sebastian și Valentin. Ambii sunt ușor trecuți de 50 de ani. Absorbiți de propria conversație, cei doi nu știu pentru ce au protestat, în cerc, oamenii verzi de mai devreme. Par surprinși când află pentru ce s-au ținut oamenii de mână.

„Faptul că există legile ne arată că există un sistem unitar de gândire și de acțiune. Faptul că pedepsesc oamenii este ca să descurajeze aceste practici. Cumva au sens. Nu știu dacă cei care consumă sunt conștienți de riscurile la care se supun”, spune Sebastian. „E cunoscut faptul că oameni care au consumat, au suferit și poate sunt împotriva interesului propriu și ei nici nu-și dau seama”, adaugă el. Valentin aprobă din cap.

După o oră, nu mai e nici urmă de oameni îmbrăcați în verde în Piața Universității. Pe băncile din centru se așează Cornelia. Are 40 de ani și crede că ar trebui să existe o lege prin care să nu se mai poată comercializa substanțele psihoactive. 

„Nu sunt de acord cu consumul de droguri. Nu este benefic din niciun punct de vedere. Nici fizic, nici psihic, nici social”, spune ea. 

Crede că „limita între bun simț și o cantitate mult mai mare e greu de controlat și odată ce ai apucat să iei un gram, ușor treci și la două. Nu se poate controla”. Așa că o soluție, continuă ea, este să „se aibă în vedere tot cercul: cererea o să existe întotdeauna, dar să nu mai existe oferta”.

În septembrie 2023, PressOne a întrebat Administrația Prezidențială câți consumatori de droguri există în România, în contextul în care președintele Klaus Iohannis definea fenomenul drogurilor în România drept unul „alarmant” și îl includea pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ni s-a răspuns că este secret de stat. 

Conform Agenției Naționale Antidrog, 10,7% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent).