Energia verde de pe bloc. Cum ar putea România să producă electricitate și căldură pe terasele blocurilor comuniste

În România există aproximativ 100.000 de blocuri care ar putea să producă energie verde, conform datelor Institutului Național de Statistică. Soluția stă în montarea unor panouri fotovoltaice pe terasele blocurilor, care să capteze și să transforme energia solară în electricitate. În realitate, însă, persoanele care vor să facă asta se lovesc de mai multe piedici, de la lipsa unui program național care să acopere costurile investiției, la autorități care își pasează responsabilitatea între ele. 

Cum ajung panourile să fie montate pe terasa blocului? Este sigură amplasarea lor pe acoperiș? Cine beneficiază de energia produsă și, mult mai important, cum se împart costurile? Sunt întrebări la care PressOne a încercat un răspuns după ce a discutat cu mai mulți prosumatori de la bloc. 

Primul om din Oltenia cu panouri pe bloc 

Iulian locuiește împreună cu familia sa într-un bloc construit în anii ‘80 în Râmnicu Vâlcea. Cum în localitate nu e centrală termică locală decât pentru încălzire, pentru apa caldă folosea un boiler.

„Ajungeam mereu să plătesc peste 600 de lei pe lună curentul”, spune Iulian, care se autointitulează primul om din Oltenia cu panouri fotovoltaice pe bloc, pe persoană fizică. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

În septembrie 2022 a decis că vrea să monteze, pe acoperișul blocului în care locuiește, panouri fotovoltaice pentru consumul propriu, așa că a depus actele pentru a deveni prosumator. Atunci a început aventura cu autoritățile în domeniu. 

„Am depus actele, după care firma de distribuție mi-a răspuns că, în baza Codului Civil, trebuie să am acceptul notarial al asociației. Am luat președintele de bloc, m-am dus la notar, am luat acceptul notarial și l-am trimis. Nu e de ajuns! Trebuie acceptul tuturor locatarilor”, își amintește Iulian. 

De la o instituție la alta 

Blocul în care locuiește bărbatul este format din șapte scări și peste 100 de locatari și i-ar fi fost aproape imposibil să primească acordul tuturor. Așa că a făcut o solicitare către Autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei (ANRE) și la Autoritatea națională pentru protecția consumatorilor pentru a-i rezolva situația. Din răspunsul primit de la ANRE, bărbatul ar fi avut dreptul să monteze panourile pe bloc cu acordul a 50% plus 1 din locatari.

„Eu am strâns semnături chiar și în plus. Toți vecinii de pe etajul 4, unde locuiesc, și-au dat acceptul notarial, iar pentru ceilalți am convocat o ședință de scară și am luat acceptul pe bază de tabel nominal. Mai ales că am căzut de comun acord să nu ne punem mai mult de 3 kW, ca să aibă toți loc dacă vor. Oricum, de-atunci și până acum n-a mai cerut nimeni voie să-și pună panouri”, susține bărbatul. 

După ce a avut și toate semnăturile vecinilor, s-a întors la firma de distribuție, pentru a încheia contractul de prosumator: „m-au respins și m-au trimis înapoi la ANRE, de unde mi-au zis să mă întorc la distribuitor, că am dreptate”.

După o audiență la firma de distribuție, Iulian a reușit să încheie contractul de racordare. Dar când a venit vorba de contractul cu cei de la furnizare, scenariul s-a repetat. Abia în martie 2023, la mai bine 6 luni, bărbatul a reușit să obțină calitatea de prosumator și să producă și să consume energie din surse regenerabile. Toată investiția a făcut-o din buzunarul propriu, 24.000 de lei, plătiți în rate de câte 2.000 de lei pe lună, iar de aproape un an nu a mai plătit niciun leu pentru facturile la energie. 

„Eu aveam și o proprietate la casă, dar am mers pe variantă de bloc, pentru că la țară sunt transformatoare care nu suportă multă energie. La bloc, mai ales acolo unde la parter sunt și spații comerciale, sunt consumatori zi și noapte de energie și nu mai ai o problemă de supraîncărcare a rețelelor”, spune Iulian. 

Potrivit lui Dumitru Luță, președintele Asociației micilor producători de energie electrică din România, legea nu interzice instalarea de panouri fotovoltaice pentru consum propriu pe bloc, mai ales că suprafața acoperișului este împărțită la câte locuințe sunt în acel bloc. Însă sunt foarte puțini cei care aleg să monteze panouri pe acoperișul blocului pentru uz propriu. Mai frecvente sunt cazurile în care panourile sunt montate de către o asociație de locatari, iar energia este folosită la comun. 

Electricitate la comun, pentru lumina de pe scara blocului 

Ioana este președinta unei asociații de proprietari din Sectorul 3 al Capitalei. În decembrie 2022 a înscris blocul construit în 1977 într-un proiect lansat de Primăria Sector 3 „Consumă inteligent, utilizează energie verde”. Potrivit caietului de sarcini, blocul ar fi urmat să beneficieze, prin proiectul derulat de primărie din fonduri proprii, de montarea unor panouri fotovoltaice pentru producerea de electricitate, de înlocuirea lifturilor și de pompe de căldură. Cele din urmă ar fi urmat să transforme energie captată de panouri în energie termică. 

În proporție de 90%, investiția era acoperită din bani de la primărie, iar asociația urma să contribuie cu 10%. La un calcul făcut de Ioana, asta însemna că fiecărui apartament îi revenea de plată suma de 1.600 de lei.

„Am convocat adunarea generală, să cerem acordul lor. A durat cam o lună de zile să ne punem de-acord. În februarie am depus proiectul și o lună mai târziu am fost anunțați că am fost selectați”, susține Ioana. 

În prezent, blocul format din opt scări are 489 de panouri fotovoltaice montate pe terasă. 

„Urmează doar să fie făcută legătură la panourile electrice de la parter, care deservesc părțile comune, pentru că toată energia va fi folosită doar la comun, nu de proprietari în mod individual”, explică Ioana.

Spre deosebire de cazul lui Iulian, energia produsă de panourile montate pe blocul din Sectorul 3 va fi folosită pentru spațiile comune: pentru lumina sau aerul condiționat de pe scara blocului, pentru lift, dar și pentru producerea de apă caldă pentru tot blocul, cu ajutorul pompelor de căldură. 

La fel ca în cazul oricărui prosumator, cantitatea de energie care nu este consumată în mod direct se va compensa financiar, de către furnizor, după 24 de luni în care nu a fost folosită. În cazul unei asociații de locatari, acești bani pot fi folosiți pentru plata altor cheltuieli sau pentru investiții în bloc. 

Dacă pentru persoanele fizice sau juridice care își montează centrale fotovoltaice există programe naționale de finanțare precum „Casa verde fotovoltaice”, gestionat de Administrația fondului pentru mediu, asta nu se aplică și pentru blocuri. Asociațiile de proprietari nu se pot înscrie pentru a primi finanțare de la AFM. 

Blocurile care însă au fost reabilitate termic cu fonduri venite prin PNRR vor beneficia și de panouri fotovoltaice. De exemplu, primarul din Sectorul 4 din București se lăuda la începutul anului că a început montarea panourilor pe blocurile care au fost reabilitate prin PNRR, iar primarul de la 3 invită asociațiile de proprietari interesate să trimită un e-mail la primărie. 

Blocul e al tuturor, de ce să investesc în el?

ÎntreVecini este un ONG care, în 2022, a „scos” la bătaie șansa montării unei centrale fotovoltaice pentru o asociația de locatari. Peste 80 de asociații de locatari s-au înscris atunci în proiect, iar câștigătoare a fost una din Sectorul 6, care, în decembrie 2022, a devenit prosumatoare.

Cel mai dificil când vine vorba de instalarea unor panouri fotovoltaice pe bloc e să se pună vecinii de-acord, susține Mihai Toader-Pasti, fondator ÎntreVecini, asociație care urmărește să creeze comunități de vecini producătoare de energie solară.

„Costă bani. Tu trebuie să dai acum niște bani și să-ți amortizezi costul de investiție în niște ani, 2, 3 depinde. Sunt niște ani la mijloc și întrebarea tuturor e de ce să fac asta. În România, în marea majoritate a situațiilor, cu banii ăia se poate face orice altceva decât să fie investești în panouri la bloc, că blocul e al tuturor. La casă, oamenii mai fac asta, că își spun «da, băi, da rămâne a mea, e casa mea și dacă o vând, o vând cu panouri»”, e de părere Mihai. 

Soluții există, dar durează, mai ales că oamenii sunt grăbiți și nu înțeleg cu ce beneficii vine instalarea unor panouri pe blocul în care locuiesc. Motiv pentru care, cu asociația pe care a fondat-o, merge la oameni și încearcă să le explice situația. De exemplu, că terasele blocurilor, dacă au fost executate corect, nu vor fi cu nimic afectate de montarea panourilor. 

„Ele sunt foarte ușoare (10 kg/m2). Dacă terasa a fost proiectată și executată corect, și anume să țină un om, panourile astea sunt mai ușoare decât un om. Mai ales că la bloc terasa e dreaptă”, explică fondatorul ÎntreVecini. 

Individual vs. la comun 

Așa cum Iulian și-a instalat panouri fotovoltaice pe acoperișul blocului în care locuiești, cu scopul de a produce electricitate pentru uz individual, la fel ar putea face și ceilalți vecini ai lui. Așa că PressOne a întrebat specialiștii dacă practic ar fi posibil așa ceva. 

„În principiu se poate. Tu dacă vrei să folosești pentru consum individual și să devii prosumator astăzi, înseamnă că trebuie să conectezi panourile la un invertor, care trebuie să se ducă la tine în apartament, în contor”, explică Mihai Toader-Pasti. 

Să ne imaginăm un bloc cu 20 de apartamente. Dacă fiecare proprietar decide să meargă pe modelul individual, la final de zi, în bloc, vor exista 20 de invertoare, 20 de contracte de prosumator, 20 de cabluri și 20 de siguranțe. 

„Adică o fragmentare super mare, care nu prea are sens. Din punct de vedere economic nu e cea mai bună soluție. O soluție mai bună poate ar fi să ai un singur invertor”, adăugă fondatorul ÎntreVecini. Locatarii se pot organiza sub forma unor cooperative energetice sau comunități de energie. 

Practic, explică Mihai de la ÎntreVecini, unul dintre locatari investește niște bani în instalarea sistemului, iar banii respectivi i se întorc lui, proporțional cu investiția făcută. Asemenea investițiilor făcute într-o companie mică, doar că acum compania este blocul care produce energie din surse verzi.

Promisiunile guvernului Ciolacu 

PressOne a mai vorbit despre ce înseamnă să fii prosumator în România, când a făcut o trecere în revistă a celor mai mari disfuncționalități de la nivelul producerii, consumului și distribuției de energie din surse regenerabile. 

Dacă atunci, conform datelor furnizate de Autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei, numărul prosumatorilor români ajungea la 77.638, în decembrie 2023 – potrivit declarațiilor făcute de președinte ANRE, Grigore Niculescu, într-o conferință de presă – numărul prosumatorilor a depășit 101.000, cu o putere totală instalată de 1.298 MW. 

„Am făcut comparația aceasta la începutul mandatului, cu Cernavodă, iată că vom depăși două reactoare nucleare de la Cernavodă ori aproape (nr. producția de energie de la Cernavodă e de 1.4 MWh)”, declara, în decembrie 2023, președintele ANRE. 

Merită menționat faptul că puterea solară instalată de prosumatori, care va depăși 1.5 GW, cum spunea președintele ANRE, nu se poate compara direct cu energia produsă în mod constant de către centrala nucleară de la Cernavodă, energia solară având fluctuații mari în funcție de vreme și perioada din zi.

România și-a asumat la Bruxelles o serie de ținte privind producția de energie din surse regenerabile. Astfel, pentru ca România să-și îndeplinească contribuția la Pactul Verde European de reducere netă cu cel puțin 55% a emisiilor cu efect de seră până în 2030, România va trebui, în perioada următoare, să instaleze suplimentar 6,9 GW capacități de producție de energie verde. La nivelul UE, 40% din energie este consumată de clădiri. 

În iunie 2023, guvernul Ciolacu promitea, în programul de guvernare, că va iniția mai multe programe: unul prin care acoperișurile instituțiilor publice să fie acoperite cu panouri fotovoltaice, un alt program pentru blocuri și locuințe colective și obligativitate ca fiecare imobil nou construit și a căruit destinație este de locuit să aibă panouri fotovoltaice.

Până acum, guvernul a crescut TVA-ul la panouri de la 5 la 9%. 

___

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.