Elevii critică discursul președintelui Iohannis despre consumul de droguri în școli: „Pune toată vina pe umerii unor tineri’’

Consiliul Național al Elevilor și unele organizații din teritoriu critică discursul președintelui Klaus Iohannis, de la deschiderea anului școlar. Tinerii consideră că nu a fost oportun ca șeful statului să le vorbească unor copii de gimnaziu, unii de clasa I sau a II-a, despre consumul de droguri în unitățile de învățământ și nici să stigmatizeze consumatorii adolescenți, fără vreo referință la traficanți sau rețelele de crimă organizată care le exploatează vulnerabilitățile. 

La începutul săptămânii, Klaus Iohannis a anunțat că va include pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) problema consumului de droguri în rândul tinerilor, despre care a spus că este „un fenomen alarmant”.

De partea lor, elevii admit, prin forurile care îi reprezintă, că abuzul de substanțe interzise de lege este din ce în ce mai răspândit în școli. Dar, adaugă Consiliul Național al Elevilor (CNE), fenomenul de care vorbește președintele „nu se întâmplă doar în școli, de foarte multe ori se întâmplă acasă și în anturaj.”

Miruna Croitoru este președinta CNE și spune în dialogul cu reporterii PressOne că nu crede că e oportun „să punem toată vina și greutatea acestei situații pe umerii unor tineri”. Elevii cer programe de prevenție adevărate, funcționale și vor să le vorbească la clasă adulți specializați cu adevărat în domeniu, cu mesaje realiste, din perspectiva sănătății și mai puțin a pedepselor pe care le riscă. 

„Consumul de droguri este din ce în ce mai răspândit în rândul tinerilor, e adevărat. Trebuie să facem ceva pentru a nu ajunge mai rău. Este foarte important să avem măsuri de prevenție, de conștientizare a consecințelor consumului pe termen lung. Vrem să participe și o persoană autorizată și cu expertiză în acest domeniu, să poată participa chiar consilierii școlari și să fie discutată și ideea psihologică din spatele consumului de droguri”, solicită, în numele zecilor de mii de elevi pe care îi reprezintă, Miruna Croitoru. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

La fel de important, crede ea, este „să se ajungă în fiecare unitate de învățământ, inclusiv în mediul rural.”

„Este absolut necesar să vorbim și despre o implicare a autorităților locale. Poate nu într-un mod agresiv, foarte important de menționat acest lucru. Însă trebuie să existe o colaborare mai bună cu birourile de siguranță școlară de la nivelul inspectoratelor de poliție județene”, adaugă Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor. 

„Discursul președintelui Iohannis nu s-a îndreptat către elevi. A fost o declarație politică”

PressOne a discutat și cu Ariana Dudună, președinta Asociației Elevilor din Constanța. Județul este potrivit statisticilor, în fruntea regiunilor unde se consumă droguri, alături de București, dar și una din porțile de intrare a substanțelor interzise de lege. 

De la Constanța, discursul președintelui Iohannis s-a auzit ca orice declarație a unui om politic și cam atât. „E mult mai ușor să propui o soluție simplă, să pară câte joci de-a guvernarea, decât să vii cu o soluție complexă și cu un plan care se ia în calcul inclusiv combaterea traficului de droguri”, e de părere Ariana Dudună. 

PressOne: Cum caracterizați declarațiile președintelui de la deschiderea anului școlar?

Ariana Dudună: Atunci când politicienii susțin discursuri la deschiderea anului școlar, ele ar trebui să fie orientate către elevi. Discursul președintelui Iohannis nu s-a îndreptat către elevi, ci mai degrabă a fost o declarație politică pentru jurnaliști. 

Vorbim de un discurs care a fost susținut în fața unor copii de școală generală, pentru că a fost la o școală gimnazială, deci copii care au maxim 14 ani. Acolo erau inclusiv copii de clasa I – II prezenți și președintele țării s-a gândit să le vorbească despre ce subiect va pune el pe ședința CSAT-ului. 

Sunt mai mult decât sigură că acei copii de clasă primară nu știau ce este CSAT-ul și nici nu îi interesa că președintele Iohannis va vorbi despre consumul de droguri la CSAT. 

Ce părere aveți de faptul că președintele a inclus în discursul lui problematica consumului de droguri pe care a descris-o ca fiind un fenomen, fără să se refere însă și la trafic?

Este problematic faptul că avem pe ordinea CSAT-ului consumul de droguri și nu traficul de droguri. Că avem întâi consumul de droguri înainte să fi avut traficul. Problema este la marii traficanți, la mafia drogurilor care ar trebui să fie combătută, nu la consumatori. Problema consumului de droguri este una complexă, care are soluții la fel de complexe.

Din păcate, la nivelul discursului politic din România, inclusiv cel al președintele Iohannis, observăm că este mai degrabă o temă aruncată în scop electoral. Soluțiile pe care le propun politicienii sunt simpliste: totul e pentru imagine. 

Politicienii se folosesc de consumatori, aruncă niște măsuri care nu sunt neapărat eficiente din punct de vedere al politicilor publice, doar pentru că ele au impact electoral.

Dă-ne un exemplu.

Este dovedit în mod clar de multiple studii testarea antidrog a elevilor în școli că nu reduce consumul de droguri. Totuși politicienii vin cu această propunere. Pentru că deja o dăm într-o isterie cu consumul de droguri, oamenii sunt speriați și e normal să fie și e mult mai ușor să propui o soluție simplă, să pară câte joci de-a guvernarea, decât să vii cu o soluție complexă și cu un plan care se ia în calcul inclusiv  combaterea traficului de droguri, spre exemplu. 

Consiliile elevilor din România știau că există acest fenomen, dinainte de a fi atât de mediatizat?

Consumul de droguri există de mai mult timp. Nu a apărut odată cu știrile difuzate în mod excesiv în ultima perioadă. La fel cum cazul de la 2 Mai, spre exemplu, nu a fost singurul caz de deces în urma unor accidente de mașină provocate de persoane care au consumat droguri. În ultimul an au fost mai multe astfel de cazuri, uneori săptămânal.

De cât timp estimezi că se întâmplă consum și trafic în școlile din România? 

Din anii 2000. Problema asta e veche și se știe de ea. Adulții cu care am discutat, cei care au fost la școală în anii ‘90-2000, îmi spun că exista această problemă încă de atunci. Bineînțeles, atunci existau și celebrele „magazine pentru visuri” și așa mai departe, însă e o problemă care există de mult timp.

Ai spus de celebrele magazine care acum nu mai există. Cum crezi că ajung acum drogurile în școli și ce substanțe se consumă?

Statisticile arată că în general se consumă droguri ieftine, așa-numitele etnobotanice. Nu o să vedem în România că avem adolescenți care consumă cocaină din Columbia. Pentru că vorbim de niște droguri care sunt mult mai costisitoare, copiii nu au bani să cumpere așa ceva.

Cum ajung substanțele în școli? Prin trafic de droguri. Există traficanți de droguri, inclusiv elevi atrași în rețele de trafic. Este un lucru care e adevărat și care trebuie combătut. 

Cât de ușor este pentru un elev să procure droguri?

Cred că cel puțin în liceele mari există traficanți de droguri și se știe de ei. 

Care e atitudinea părinților legat de consumul drogurilor?

Mulți părinți sunt speriați de acest fenomen, din păcate. Din această frică apar de multe ori diferite reacții și solicitări care nu fac neapărat bine copiilor. Sunt mulți părinți care, dacă află că copilul lor a consumat droguri, nu știu cum să reacționeze. Există și părinți care cer ca toți copiii care consumă droguri să fie exmatriculați, să nu mai fie primiți în școală, când asta în mod evident nu este soluția. 

Care ar putea fi soluția sau soluțiile, atunci? 

Dacă dorim să combatem consumul de droguri, pe lângă prevenție avem nevoie să sprijinim consumatorii. Să-i ajutăm să aibă parte de educație, să renunțe la droguri, să scape de dependențele pe care le au, să se reintegreze în societate, în piața muncii și așa mai departe. 

Dar voi ați avut genul ăsta de programe în școală? Au venit oameni specializați să vorbească cu elevii, cel puțin la tine în școală?

Eu am avut, în Săptămâna Altfel, o vizită la DIICOT. S-a discutat și despre consumul de droguri și despre trafic, dar a fost mai degrabă o vizită care s-a axat pe ce se întâmplă atunci când consumi droguri și ești prins. 

Ai aflat ceva nou?

De cele mai multe ori, aceste programe le spun elevilor că drogurile sunt rele și cam atât. Elevii consumatori știu deja că substanțele sunt rele și știu că nu le fac bine. Așa cum oamenii care ajung dependenți alcool știu că alcoolul nu e bun. Persoanele care fumează știu că țigările nu sunt bune.

Problema este că în școală nu dezvoltăm niște abilități socio-emoționale care să-i ajute pe elevi să reziste tentațiilor drogurilor, să spună „nu” atunci când le sunt oferite droguri, sau să renunțe la dependențe.

Deci vorbim de o problemă mult mai complexă, care pleacă inclusiv din clasele primare. Și aici nu vreau să spun că ar trebui să le vorbim copiilor la clasa întâi despre CSAT, cum a făcut președintele Iohannis, sau să le explicăm ce sunt drogurile. Nu. În general, cele mai eficiente programe de prevenție sunt cele care nici măcar nu vorbesc despre droguri, dar care dezvoltă copiii din punct de vedere emoțional și le dezvoltă abilitățile sociale. 

Dar când ați avut genul ăsta de discuții, cam cât de receptivi crezi că erau elevii? Care era feedback-ul elevilor după discuțiile acestea?

Unii au fost interesați, însă ele nu opresc consumul și nici nu-l previn. Nu cred că e vreun elev care să nu mai fi consumat droguri și în minte, atunci când le-a refuzat, să aibă „eu nu o să consum droguri, că a venit X la mine în școală anul trecut și mi-a zis să nu o fac.”

De ce crezi că tinerii din România consumă droguri?

Cauzele pornesc de la diferite probleme de natură socio-emoțională, probleme de sănătate mintală. Dependența trebuie să fie înțeleasă ca o problemă de sănătate. Cauza consumului este și traficul de droguri. Dacă elevii n-ar avea de unde să le cumpere, nu ar mai consuma. Simplu. 

Problemele sistemului românesc de educație, o listă fără sfârșit

Revenim la testarea în masă a elevilor și la posibila implicare a unor instituții de forță, Poliție, Jandarmerie în școli. Ce urmări ar putea avea posibile astfel de decizii?

Trebuie să fie clar un lucru: dacă un elev se află în contextul unui dosar penal și trebuie să fie testat antidrog printr-o procedură penală, el poate fi testat conform legislației penale. Avem un Cod Penal care se aplică tuturor elevilor care au vârsta de peste 14 ani și tuturor cetățenilor, inclusiv celor care nu sunt elevi. 

Această procedură de testare pe care o vehiculează și o aruncă în spațiul public diferite persoane politice, este o procedură paralelă sistemului de justiție.

Perspectiva noastră este că școala nu ar trebui să intervină peste legislația penală în niciun context. Pentru că nu e în atribuțiile școlii, nu e în atribuțiile profesorilor și oamenii din școli nu știu cum să facă atribuțiile sistemului de justiție. Nu au pregătirea unor persoane din sistemul de justiție și e normal să nu o aibă. 

Care sunt principalele trei probleme cu care se confruntă momentan elevii din România?

Săptămâna aceasta școala nu a început pentru toți elevii. Sunt elevi care nu au avut încă prima zi de școală și nu au fost încă în prima săptămână de școală, pentru că provin din familii care sunt dezavantajate economic, vin poate din mediul rural și au diferite piedici care îi împiedică să ajungă la școală. Și aici vă dau doar câteva exemple. În primul rând, lipsa transportului gratuit.

A fost cauzată de data aceasta de ministrul Educației Ligia Deca, care în mod arogant și autosuficient a refuzat să integreze sugestiile noastre în hotărârea de guvern care reglementează acest aspect. Lipsa unui mese calde în școli e o altă problemă majoră.  La fel ca programele școlare învechite, arhitectura curriculară învechită și planurile cadru vechi, care nu sunt actualizate.

Ce au înțeles elevii din România Educată, din programul președintelui Iohannis?

Programul România Educată a reprezentat un eșec. Nu vorbim de legi noi care să aducă în mod semnificativ o reformă a Educației din România, să vină cu niște propuneri fundamentate care să schimbe educația.

Vorbim mai degrabă de niște petice pe problemele pe care le avem. Niște petice care pot funcționa în câțiva ani, dar care ne vor duce în aceeași direcție în care ne îndreptăm și acum, spre o criză educațională. 

Educația din România nu mai are nevoie de „reformă”, are nevoie de o transformare totală. Pentru că reforma nu mai merge, nu poți reforma un sistem defect. Acesta trebuie transformat.

Cum ar arăta acea transformare ca să nu ajungem la această criză despre care vorbești?

În primul rând avem nevoie de salarii mai mari pentru profesori, pentru că ne îndreptăm spre o criză de resursă umană. Fără salarii mari, nu putem să mai atragem persoane către meseria didactică și o să rămânem fără profesori în câțiva ani, când se vor pensiona foarte mulți profesori. Guvernanții știu acest lucru, însă nu-și doresc să investească în educație suficient.

Avem nevoie de o arhitectură curriculară complet nouă, care să fie gândită pe nevoile elevilor. Avem nevoie de un accent mult mai mare pus pe elevii care vin din zone dezavantajate. Degeaba avem doi-trei olimpici, dacă ei pleacă mai departe pleacă din țară și dacă 44% din populație nu înțelege ce citește, conform testelor PISA sau cel puțin 4 din 10 elevi sunt analfabeți funcțional.

Andreea Soare și Lavinia Niță au 21 de ani, au terminat Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București și au realizat acest material în cadrul unui internship la PressOne.