De ce am respirat aer toxic la început de an în București. Șeful Gărzii de Mediu: Avalanșele de artificii au influențat calitatea aerului

În primele minute ale noului an, bucureștenii au respirat un aer „extrem de rău”. O spun stațiile din rețeaua națională de monitorizare a calității aerului și cele private.

Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, concentrația zilnică de PM 2,5 (unul dintre cei mai periculoși poluanți) din aer nu ar trebui să depășească 15 µg/m3 mai mult de 3 – 4 zile pe an. Pe 1 ianuarie, valoarea medie a PM 2,5 în București crescuse de până la 30 de ori.

Creșteri peste valorile recomandate de OMS au mai fost și în zilele de trei, șase și șapte ianuarie. PressOne a consultat mai mulți specialiști pentru a înțelege cum s-a ajuns în situația asta și care sunt efectele asupra sănătății.

Ninsoare de praf

Când vorbim de poluare aerului, facem referire la concentrația de particule fine (PM) în aer, PM 10 sau PM 2,5, care au niște valori limită zilnice și anuale ce nu ar trebui depășite, pentru a nu fi afectată sănătatea oamenilor. În noaptea de Revelion, senzorii de măsurare a calității aerului din București au înregistrat valori de aproximativ 30 de ori mai mari decât limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății la unii poluanți.

De exemplu, pentru particulele în suspensie PM 2,5 media zilnică recomandată de OMS este de 15 µg/m3, nu mai mult de 3-4 zile. Doar pe 1 ianuarie, valoarea medie înregistrată la una dintre stațiile de măsurare a calității aerului din București era de peste 410 µg/m3.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Creșteri au fost înregistrate și la PM10, un alt poluant unde valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane stabilită de legea românească este de 50 µg/m3. Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, la 1 ianuarie 2024 au fost valori și de trei ori peste limita legală și s-au menținut ridicate și în ziua următoare.

Cu toate că Agenția Națională pentru Protecția Mediului este cea care administrează rețeaua națională de măsurare a calității aerului și cea care ar trebui să anunțe autoritățile publice în caz de creștere a valorii poluanților din aer, agenția comunică zilnic doar date pentru PM 10, nu și pentru PM 2,5.

„Eu am fost în centrul Bucureștiului, fix în noaptea de Revelion, și valorile astea au crescut deodată, în momentul în care au apărut artificiile. Ningea pur și simplu cu pulbere de la artificii”, susține fostul comisar al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu.

Situația pentru noaptea de Revelion a fost asemănătoare și în Cluj, unde senzorii privați de măsurare a calității aerului au captat același aer toxic, când este recomandată reducerea activităților în aer liber, mai ales pentru cei cu probleme de sănătate.

În lunile de iarnă există un trend crescător în ceea ce privește valorile poluanților din aer. Peste traficul de zi cu zi, care în București este răspunzător pentru 58% din poluarea aerului, se adaugă încălzirea centralizată și cea pe bază de lemne.

„Însă acum excludem traficul, că nu putem vorbi de trafic intens pe 31 decembrie sau 1 ianuarie. Vârfurile valorilor au fost în momentul în care au început să explodeze artificiile și petardele în București”, explică Octavian Berceanu.

Situația după Revelion

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situație, PressOne a analizat datele de la toți cei 44 de senzori de măsurare a calității aerului de la nivelului Bucureștiului pentru perioada 1-7 ianuarie.

Astfel, potrivit informațiilor furnizate de rețeaua Info Aer, toți senzorii au înregistrat creșteri semnificative la PM 2,5 în ziua de 1 ianuarie. Și pentru multe, valori crescute au apărut și în zilele de doi, trei, șase și șapte ianuarie.

De exemplu, pentru 1 ianuarie 2024, senzorul de la Spitalul Obregia arată 120 µg/m3, cu creșteri și în zilele de 2, 6 și 7. Situația este asemănătoare și pentru senzorul de la Maternitatea Giulești sau Grădinița 255, Sector 3. Sunt însă și senzorii care nu colectează date, precum cei de la Spitalul Sf. Pantelimon, Spitalul Sf. Maria, Liceul Hurmuzachi sau Institutul Cantacuzino, pentru care nu există un istoric al calității aerului din această perioadă.

În Cluj, senzorii din platforma independentă „Strop de Aer” au înregistrat și ei creșteri peste limită la concentrația de PM 2,5. De exemplu, pentru senzorul de pe Bulevardul Muncii, în primele șapte zile ale anului au fost înregistrate constant valori peste limită.

Valori ridicate mai multe zile. De ce?

Jocul de artificii din noaptea de anul nou a dus la creșterea valorilor medii ale poluanților din aer. Însă de ce nu a scăzut concentrația lor după ziua de 1 ianuarie?

Potrivit fostului comisar șef de la Garda de Mediu, Octavian Berceanu, ce rămâne în urma artificiilor este foarte greu de îndepărtat. Nu vorbim doar de praf, ci de metale grele, aluminiu în special. Fiecare culoare de la artificii reprezintă anumite săruri sau metale incomplet arse și care au potențialul de a irita organismul uman.

„Praful ăsta s-a depus, s-a așezat ca un strat deasupra Bucureștiului și nu a dispărut. Nu a fost absorbit de ceva. Pur și simplu s-a așezat pe acoperișuri, pe clădiri, pe frunze, pe coronamentul arborilor, pe șosea, pe spațiile verzi și la cea mai mică adiere de vânt se mișcă, mă refer până și la traficul automobilelor pe stradă”, explică Octavian Berceanu.

Pentru curățarea lui nu e suficientă o ploaie sau puțina zăpada care a căzut în București în ultimele zile, ar fi de părere fostul comisar.

„El dispare în câteva luni de zile. O ninsoare îl acoperă, iar o ploaie mai consistentă l-ar putea spăla. Dar nu-l spală la nivelul în care ne imaginăm noi, că dispare complet. Metalele grele sunt absorbite ulterior de vegetație, ajung în pământ”, susține Berceanu.

În plus, explică acesta, praful de metale grele face priză pe sol cu urmele de grăsime de la motorină sau alte uleiuri. Se lipește pur și simplu. Iar pentru a fi îndepărtat de pe sol e nevoie de spălări multiple ale străzilor cu detergent.

Într-un experiment făcut în luna decembrie 2023, PressOne a arătat cât de ușor e să cumperi petarde, pocnitori și alte materiale pirotehnice în România, mai ales în contextul în care legea este foarte strictă în privința folosirii și comercializării produselor.

Efectele asupra sănătății

Când vine vorba de sănătate, Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, susține că este anormal să ai mai multe zile la rând cu nivel crescut de poluanți, pentru că o creştere a nivelului de poluanți în aer creşte numărul de spitalizări. Pacienții cronici suferă de acutizări ale bolilor, iar la nivel general se creează terenul pentru infecții respiratorii.

Toate substanțele rămase în aer în urma artificiilor sunt periculoase pentru organismul uman, susține medicul, mai ales atunci când toxicitatea aerului este un fenomen care se repetă.

„Aceste particule care ajung în plămâni induc reacţii, care variază de la inflamaţiii până la microleziuni. Dacă sunt microleziuni, organismul are capacitatea de compensare. Le percepe mai puțin. În timp însă, în ani de zile, acest efect se cumulează şi favorizează ca persoana respectivă, mai ales dacă a trăit într-un mediu poluat, să ajungă fie să răcească mai des, fie chiar să dezvolte afecţiuni pulmonare cronice”, explică Beatrice Mahler, medic pneumolog.

Control la Primăria Generală

Poluarea aerului din primele zile ale anului nu a trecut neobservată de către cetățeni. Potrivit actualului comisar general al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, la nivelul instituției au fost primite mai multe sesizări de la cetățeni cu privire la calitatea aerului.

„Avem sesizări constante. Am văzut cu toți ce avalanșe de artificii au fost și cu siguranță au avut o influență asupra calității aerului”, susține comisarul general într-un interviu acordat PressOne.

Potrivit acestuia, primăria generală este responsabilă cu asigurarea unei calități corespunzătoare a aerului și trebuie să ia măsuri în condițiile în care calitatea acestuia nu este corespunzătoare. Astfel, în prezent este derulat un control la nivelul primăriei de către comisarii de mediu.

„Noi am demarat un control amplu la primăria capitalei, pentru că primăria a primit 26 de notificări în decursul anului trecut de la Agenția Națională de Protecție a Mediului, care monitorizează calitatea aerului. Și scopul controlului este să vedem care a fost reacția autorității publice locale, în condițiile în care ei au responsabilitatea de a elabora planul de intervenție, planul de calitate, planul de menținere a calității aerului”, explică Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii de Mediu.

La nivel național, există o rețea de măsurare a calității aerului, calitateaer.ro Ea aparține ministerului Mediului și este administrată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Vorbim de 180 de stații care ar trebui să prezintă o imagine de ansamblu despre calitatea aerului de la nivelul întregii țări. PressOne a arătat deja că jumătate din stații nu funcționează, adică nu colectează date deloc.