Cât va polua orașul Cluj demolarea Carbochimului - o platformă industrială din era comunistă, care va deveni cel mai mare mall din România?

În iunie 2022, un expert de mediu din Iași întocmea Raportul de Mediu Carbochim – un document care însoțește un plan de investiție pentru restructurarea urbană a unui platou industrial de 14 hectare, situat tocmai în Cluj-Napoca. 

Investiția este uriașă: 500 de milioane de euro. 

Suprafața vizată este, de asemenea, uriașă. Ca să ne imaginăm: e vorba de un perimetru care urmează să fie ras de pe suprafața pământului, cu dimensiunile a aproape de 7 ori și jumătate cât Piața Unirii din centrul orașului (foto jos) Cluj-Napoca.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

În acest raport, investitorul detaliază cum se va asigura că demolarea și apoi reconstrucția a ceea ce va deveni cea mai mare suprafață de retail din țară vor respecta normele de protecție a mediului. Activiștii de mediu au cerut însă respingerea avizului de mediu și refacerea raportului, pe motiv că studiul elaborat este superficial și nu ia în considerare potenţialul efect negativ semnificativ al investiției asupra biodiversității și spațiilor verzi, nici creșterea nivelului poluării.

Documentul se află încă în procedura de avizare, pe masa Agenției pentru Protecția Mediului Cluj (APM).

Despre ce este vorba în proiectul de restructurare a Carbochim

Proiectul care are nevoie de avizul de mediu are denumirea oficială de „P.U.Z. -Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă – comerț, birouri, locuire, servicii, rețele edilitare, sistematizare maluri, operațiuni notariale, Piața 1 Mai nr. 3”. El a fost dezbătut și votat în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism a județului Cluj în iunie 2023.

Fabrica Carbochim a fost înființată în 1949 și aici a funcționat timp de mai bine de 50 de ani o linie de producție pentru obiecte și substanțe abrazive. Acum, e un orășel industrial părăsit, cu multe clădiri și anexe și câteva construcții despre care arhitecții specializați în protecția patrimoniului spun că ar fi valoroase. 

Intervenția masivă de la Carbochim mai are o particularitate. Se petrece chiar pe malul Someșului Mic, calificată printr-un masterplan comandat de municipalitate drept culoar verde-albastru cu restricții privind protecția mediului.

PressOne a arătat într-un articol precedent că acest document strategic este rezultatul unui concurs internațional de soluții, plătit cu aproape 1,6 milioane de lei în 2017. Deși există pe hârtie, el nu e în vigoare, fiindcă nu a fost asumat niciodată printr-o hotărâre de Consiliu local până în acest moment. 

„Teatrul Național și Catedrala și piețele lor ar încăpea în această clădire care se va construi. Oamenii nu își dau seama de magnitudinea proiectului”.  – Cornel Vâlcu, activist de mediu 

La o dezbatere organizată în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) din Cluj-Napoca la jumătatea lunii octombrie 2023, activiștii civici au cerut ca actualele PUZ-uri depuse pentru avizare în zona industrială a orașului să nu mai fie aprobate până când nu va fi adoptat un PUZ special pentru culoarul verde-albastru al Someșului Mic.

E vorba în principal de amplasamentele fostelor fabrici și uzine din perioada comunistă și care se află de-a lungul cursului de apă al Someșului Mic pe o distanță de aproape 7 km. La dezbaterea sus menționată a participat și secretarul de stat Ovidiu Cîmpean de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. 

„Malurile Someșului vor deveni Mall-urile Someșului”

Adriana Măgerușan, arhitectă, asistent universitar la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, coordonator al proiectului Someș Delivery

Poluarea cu hidrocarburi 

În urma unor probe de sol luate în martie 2023 – se spune în Planul de Mediu depus la APM de investitor – s-a constatat că zona fostului depozit de carburant din incinta Carbochim ar fi poluată cu hidrocarburi petroliere. Situația nu e nouă. În 2010, foștii acționari ai Carbochimului solicitau și ei APM-ului un aviz de mediu pentru demolarea unor clădiri din incinta platformei pe care doreau să le valorifice imobiliar. Era vorba și atunci de depozitul de carburanţi, dar și de 640 m de cale ferată, de scheletul unui pod rulant şi de demontarea scheletului metalic al unui depozit. La acea dată, conform avizului primit, se promiteau executarea unor lucrări de excavare și eliminare a solului contaminat de sub depozitul de carburanți pentru „amenajarea de spațiu verde”. 13 ani mai târziu, reiese că zona nu a fost nicidecum decontaminată.

Rezultatele analizelor privind calitatea solului au relevat în 2023 că solul este în continuare contaminat cu hidrocarburi petroliere în zona fostului depozit de carburanți, care a funcționat pe amplasamentul punctului de lucru având ca titular SC Carbochim SA. Potrivit normativelor în vigoare, poluarea cu produse derivate din petrol este considerată acceptabilă în cantitate de sub 1000 de mg/kg pentru soluri având categoria de folosință „mai puțin sensibilă”, adică pentru solurile industriale. Proba Carbochim a indicat o valoare de 2400 mg/kg. 

„În condițiile în care investigarea calității solului va confirma contaminarea solului din zona depozitului de carburanți cu hidrocarburi petroliere, se vor realiza lucrări de decontaminare/depoluare a solului pe baza obiectivelor de remediere stabilite de autoritatea pentru protecția mediului (APM Cluj) cu luarea în considerare a folosinței viitoare a terenului din zonă.”

Fragment din Raportul de mediu elaborat pentru PUZ „Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă – comerț, birouri, locuire, servicii, rețele edilitare, sistematizare maluri, operațiuni notariale”

Poluarea aerului cu particule în suspensie

Organizarea de șantiere a crescut în ultimii doi ani concentrația microparticulelor în aerul respirat din Cluj-Napoca, arată o serie de măsurători independente. Monitorizarea a fost realizată cu senzori din proiectul Strop de Aer. Măsurătorile se fac din 2 în 2 minute, pentru a genera informații esențiale și despre dinamica maselor de aer. Rețeaua are 52 de senzori omologați amplasați în tot orașul. 

Alexandru Luchiian, coordonatorul Strop de Aer, spune că a putut corela creșterea concentrației particulelor ultrafine PM 2.5 și PM 10 inclusiv cu creșterea numărului de șantiere și construcții, pe lângă aglomerația din trafic. 

La Carbochim, se arată în raportul de mediu, concentrația pulberilor din aer va fi măsurată de unul din senzorii din rețeaua locală de Monitorizare a Calităţii Aerului din Aglomerarea Cluj-Napoca, situat pe strada Constanța, la circa 2 km în linie dreaptă de amplasamentul viitorului șantier-mamut.  

Trebuie spus că rețeaua locală a fost construită în anul 2005 printr-un proiect PHARE și are în componență 5 stații. De funcționarea și analizarea datelor generate de ele se ocupă tot APM. Teoretic, senzorul de pe strada Constanța ar putea să capteze informații privind calitatea aerului până la o distanță de 5 km. 

„Senzorii Ministerului Mediului acoperă în teorie 5 km și dacă ar fi fost montați în câmp deschis. Avem însă copaci, clădiri, curenți de aer. Teoretic, o astfel de acțiune (cum este demolarea, n. red) ar trebui să fie monitorizată de o firmă acreditată (ca în alte state) care să instaleze senzori de jur împrejurul perimetrului și să monitorizeze tot procesul până la curățare. În cazul nerespectării procedurii să se aplice legea plătești cât poluezi. Spray-uri și furtunuri cu apă ar trebui să fie prevăzute pentru a împiedica ridicarea pulberilor ultrafine”, spune Alexandru Luchiian. 

„Eu mă lupt să se introducă politici, legi și directive la nivel național și european tocmai în această direcție, pentru a reglementa șantierele și construcțiile, care sunt un mare producător de microparticule.” 

Alexandru Luchiian, coordonator Strop de Aer

Microparticulele mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. 

În mod obișnuit, organizarea de șantier în cazuri de demolare presupune existența unui contract cu o firmă specializată în colectarea deșeurilor de acest tip, pentru o cantitate estimată de moloz.

Betonul este un material foarte poluant și post-utilizare și este nereciclabil. 

De aici, spun arhitecții care contestă sustenabilitatea proiectului de reurbanizare de la Carbochim – și necesitatea de a reutiliza sau adapta clădiri existente de câte ori se poate. 

Apa și plantele

Prin Raportul de mediu se mai afirmă că implementarea PUZ-ului pentru Carbochim nu va perturba elementele morfologice ale terenului și nici caracteristicile pânzei freatice. 

Documentul include și un studiu geotehnic în care se arată că terenul de la Carbochim este clasificat ca fiind „mediu – dificil pentru fundare” fiind alcătuit din nisipuri prăfoase, argiloase, pietriș și bolovăniș. 

Tot aici s-a făcut o proiecție privind realizarea de 2 sau 3 niveluri de subsol pentru unele dintre clădirile propuse, inclusiv pe fundații pe piloți în cazul clădirilor cu regim de înălțime de 18 etaje. 

Activiștii de mediu care au solicitat refacerea studiului spun însă că PUZ-ul în forma actuală propune chiar și 4 niveluri de subsol, iar impactul pe mediu în acest caz nu a fost calculat. 

„La o adâncime mai mică decât cota de fundare a celor 4 subsoluri studiul geotehnic a identificat strate de sare. Realizarea de epuizmente pentru săpătura până la cota stratului de sare prezintă un risc direct de contaminare salină cu impact imediat asupra calității Someșului și a biodiversității. Acest risc nu este luat în considere de Raportul de mediu”, se spune în scrisoarea lor deschisă înregistrată la APM. 

Forajele de epuizment se mai numesc și asecări și sunt folosite pe șantierele unde nivelul pânzei freatice este ridicat, practic apa este eliminată cu ajutorul unor pompe submersibile. 

În răspunsul investitorilor se spune că respectivele foraje nu prezintă risc de mediu și că vor necesita un alt studiu, separat, care va fi realizat în faza de Documentație Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire. De altfel, investitorul promite și realizarea unui Plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale, tot odată cu obținerea autorizației de construire. 

Raportul de mediu păstrează ca viabile și o serie de măsuri necesare pentru a scoate amplasamentul de sub zona inundabilă, dată fiind proximitatea albiei Someșului Mic. Printre ele se menționează lucrări de decolmatare și cosmetizare în albie și înălțarea parapetului existent pe latura amplasamentului din vecinătatea cursului de apă. Tot aici se precizează că, după analiza dendrologică a unui număr de 363 de arbori situați în zona limitrofă cu râul Someșul Mic, nu au fost identificate zăvoaie. 

„Sunt niște formulări care să justifice o intervenție masivă în albia râului”, îmi spune Cristian Domșa, care este ornitolog. El spune că demararea proiectului în forma actuală va elimina vegetația cvasi-naturală care s-a dezvoltat acolo și o va înlocui cu o amenajare peisagistică.

Cristian Domșa este unul din autorii „Atlasului Păsărilor Clujului” (2022), o carte în care specialiștii arată că cea mai bogată biodiversitate a avifaunei este la Someș.

„Locul, așa cum este acum, cu o intervenție minimă din partea omului, oferă găzduire pentru foarte multe specii de păsări”, spune Domșa. Adriana Măgerușan, arhitectă și unul dintre cei care contestă forma actuală a proiectului de PUZ pentru Carbochim, a explicat într-o dezbatere publică care sunt obiecțiile pe partea de protejare a habitatelor. „Se propune înlocuirea unui ecosistem la Someș cu o jardinieră”, a spus ea.  

La cererea semnată de mai multe asociații civice între care Societate Organizată Sustenabil, Someșul nostru, Societatea Ornitologică Română, Asociația Someș Delivery, autoritățile publice s-au abținut să comenteze. Răspunsul APM a constat în răspunsul întocmit de beneficiarul lucrării, pe care l-au și remis petenților. 

„Demolarea clădirilor industriale pe 14 hectare ar conduce la o poluare imensă. De aceea, noi am cerut un punct de vedere de la Agenția de Protecția Mediului, care în loc să ne răspundă a trimis punctul de vedere al reprezentanților investitorului, ceea ce e nefiresc. Asta arată că statul nostru e slab. Nu își asumă politici publice clare de conservare a zonei Someșului, se teme să nu se pună rău fie cu politicul, fie cu puterea economică. 
Speranța noastră e ca proiectul la Someș în zona metropolitană, comandat de autorități, să fie prioritizat și să se adopte un Plan Urbanistic Zonal la Someș. Și abia apoi să vină investitorii cu propriile PUZ-uri, dar asta numai după ce statul își asumă pe cât posibil un rol de reglementare al investițiilor și nu lasă investitorii să producă haos imobiliar ca până acum.” – Adrian Dohotaru, președinte Asociația Societate Organizată Sustenabil, campania Someș, culoar verde-albastru

Cine a cumpărat Carbochim? 

În 2020, Iulius Group a cumpărat cu 23,5 milioane de lei fabrica Carbochim și patrimoniul aferent situat în apropiere de fosta platformă industrială a Clujului. Carbochim era cel mai mare producător de abrazive profesionale din România.

Producția și administrația fabricii au fost relocate între timp, iar grupul de investiții a mers mai departe și a propus reconversia urbană a amplasamentului.